inapoi

Isaia 1:1	Prorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, despre Iuda şi Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţii lui Iuda.
Isaia 1:2	Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pământule, căci Domnul vorbeşte: "Am hrănit şi am crescut nişte copii, dar ei s-au răsculat împotriva Mea.
Isaia 1:3	Boul îşi cunoaşte stăpânul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine."
Isaia 1:4	Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele...
Isaia 1:5	Ce pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, şi toată inima suferă de moarte!
Isaia 1:6	Din tălpi până-n creştet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi şi carne vie, ne stoarse, ne legate, şi ne alinate cu untdelemn:
Isaia 1:7	ţara vă este pustiită, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voştri, pustiesc şi nimicesc, ca nişte sălbatici.
Isaia 1:8	Şi fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într-un câmp de castraveţi, ca o cetate împresurată.
Isaia 1:9	De nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
Isaia 1:10	Ascultaţi cuvântul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!
Isaia 1:11	"Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor, şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sângele taurilor, oilor şi ţapilor.
Isaia 1:12	Când veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile?
Isaia 1:13	Nu mai aduceţi daruri de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!
Isaia 1:14	Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.
Isaia 1:15	Când vă întindeţi mâinile, Îmi întorc ochii de la voi; şi oricât de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci mâinile vă sunt pline de sânge!"
Isaia 1:16	"Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!
Isaia 1:17	Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!" -
Isaia 1:18	"Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.
Isaia 1:19	De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării;
Isaia 1:20	dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit."
Isaia 1:21	Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi!
Isaia 1:22	Argintul tău s-a prefăcut în zgură, şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă.
Isaia 1:23	Mai marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate, şi pricina văduvei n-ajunge până la ei.
Isaia 1:24	De aceea, iată ce zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, Puternicul lui Israel: "Ah! Voi cere socoteala potrivnicilor Mei, şi Mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei.
Isaia 1:25	Îmi voi întinde mâna împotriva ta, îţi voi topi zgura, cum o topeşte leşia, toate părticelele de plumb le voi depărta din tine.
Isaia 1:26	Voi face iarăşi pe judecătorii tăi ca odinioară, şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă."
Isaia 1:27	Sionul va fi mântuit prin judecată, şi cei ce se vor întoarce la Dumnezeu în el, vor fi mântuiţi prin dreptate.
Isaia 1:28	Dar pieirea va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi, şi cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri.
Isaia 1:29	Vă va fi ruşine de terebinţii în care găseaţi plăcere, şi veţi roşi din pricina grădinilor în care vă desfătaţi;
Isaia 1:30	căci veţi fi ca un terebint cu frunzele ofilite, ca o grădină care n-are apă.
Isaia 1:31	Omul tare va fi ca un câlţ, şi lucrarea lui ca o scânteie; amândoi vor arde împreună, şi nimeni nu-i va stinge.
Isaia 2:1	Prorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului.
Isaia 2:2	Se va întâmpla în scurgerea vremurilor, că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el.
Isaia 2:3	Popoarele se vor duce cu grămada la el, şi vor zice: "Veniţi, să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui." Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim cuvântul Domnului.
Isaia 2:4	El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa încât din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, şi nu vor mai învăţa războiul.
Isaia 2:5	"Veniţi, casă a lui Iacov, să umblăm în lumina Domnului!"
Isaia 2:6	Căci ai părăsit pe poporul Tău, pe casa lui Iacov, pentru că sunt plini de idolii Răsăritului, şi dedaţi la vrăjitorie ca Filistenii, şi se unesc cu fiii străinilor.
Isaia 2:7	Ţara lor este plină de argint şi de aur, şi comorile lor n-au sfârşit; ţara este plină de cai, şi carele lor sunt fără număr.
Isaia 2:8	Dar ţara lor este plină şi de idoli, căci se închină înaintea lucrării mâinilor lor, înaintea lucrurilor făcute de degetele lor.
Isaia 2:9	De aceea cei mici vor fi coborâţi, şi cei mari vor fi smeriţi: nu-i vei ierta.
Isaia 2:10	"Intră în stânci, şi ascunde-te în ţărână, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui!"
Isaia 2:11	Omul va trebui să-şi plece în jos privirea semeaţă şi îngâmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.
Isaia 2:12	Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat:
Isaia 2:13	împotriva tuturor cedrilor înalţi şi falnici ai Libanului, şi împotriva tuturor stejarilor Basanului;
Isaia 2:14	împotriva tuturor munţilor înalţi, şi împotriva tuturor dealurilor falnice;
Isaia 2:15	împotriva tuturor turnurilor înalte, şi împotriva tuturor zidurilor întărite;
Isaia 2:16	împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis, şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere.
Isaia 2:17	Mândria omului va fi smerită, şi trufia oamenilor va fi plecată; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.
Isaia 2:18	Toţi idolii vor pieri.
Isaia 2:19	Oamenii vor intra în peşterile stâncilor şi în crăpăturile pământului, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să îngrozească pământul.
Isaia 2:20	În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint şi idolii de aur pe care şi-i făcuseră, ca să se închine la ei, îi vor arunca la şobolani şi la lilieci;
Isaia 2:21	şi vor intra în găurile stâncilor, şi în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să îngrozească pământul.
Isaia 2:22	Nu vă mai încredeţi dar în om, în ale cărui nări nu este decât suflare: căci ce preţ are el?
Isaia 3:1	Domnul, Dumnezeul oştirilor, va lua din Ierusalim şi din Iuda orice sprijin şi orice mijloc de trai, orice izvor de pâine, şi orice izvor de apă,
Isaia 3:2	pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe proroc, pe ghicitor şi pe bătrân,
Isaia 3:3	pe căpetenia peste cincizeci şi pe dregător, pe sfetnic, pe meşteşugarul ales şi pe vrăjitorul iscusit.
Isaia 3:4	"Le voi da băieţi drept căpetenii, - zice Domnul, - şi nişte copii vor stăpâni peste ei."
Isaia 3:5	Oamenii se vor asupri unii pe alţii, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tânărul va lovi pe cel bătrân, şi omul de nimic pe cel pus în cinste.
Isaia 3:6	Vor merge până acolo încât unul va apuca pe fratele său în casa părintească, şi-i va zice: "Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărâmăturile acestea sub mâna ta!"
Isaia 3:7	Dar în aceeaşi zi el va răspunde: "Nu pot să fiu doctor, căci în casa mea nu este nici pâine nici haină: nu mă puneţi căpetenie peste popor."
Isaia 3:8	Se clatină Ierusalimul, se prăbuşeşte Iuda, pentru că vorbele şi faptele lor sunt îndreptate împotriva Domnului, înfruntând privirile Lui măreţe.
Isaia 3:9	Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi, ca Sodomiţii, îşi dau pe faţă nelegiuirea, fără s-o ascundă. Vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc rele!
Isaia 3:10	Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui.
Isaia 3:11	Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui.
Isaia 3:12	Poporul meu este asuprit de nişte copii, şi-l stăpânesc nişte femei! Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire, şi pustiesc calea pe care umbli!
Isaia 3:13	Domnul Se înfăţişează la judecată, stă în picioare ca să judece popoarele.
Isaia 3:14	Domnul intră la judecată cu bătrânii poporului Său şi cu mai marii lui: "Voi aţi mâncat via! Prada luată de la sărac este în casele voastre!
Isaia 3:15	Cu ce drept călcaţi voi în picioare pe poporul Meu, şi apăsaţi pe săraci?" zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.
Isaia 3:16	Domnul zice: "Pentru că fiicele Sionului sunt mândre, şi umblă cu gâtul întins şi cu priviri pofticioase, pentru că păşesc mărunţel, şi zornăiesc cu verigile de la picior, -
Isaia 3:17	Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi ruşinea".
Isaia 3:18	În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare, şi sorişorii şi lunişoarele,
Isaia 3:19	cerceii, brăţările şi maramele;
Isaia 3:20	legăturile de pe cap, lănţişoarele de la picioare şi brâiele, cutiile cu mirosuri şi băierile descântate;
Isaia 3:21	inelele şi verigele de la nas;
Isaia 3:22	hainele de sărbătoare şi cămăşile cele largi, mantiile şi pungile;
Isaia 3:23	oglinzile şi cămăşile subţiri, turbanele şi maramele uşoare.
Isaia 3:24	Şi atunci în loc de miros plăcut va fi putoare; în loc de brâu, o funie; în loc de păr încreţit, un cap pleşuv, în loc de mantie largă, un sac strâmt; un semn de înfierare, în loc de frumuseţe.
Isaia 3:25	Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie şi vitejii tăi în luptă.
Isaia 3:26	Porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor jeli; şi ea va şedea despuiată pe pământ.
Isaia 4:1	Şapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat, şi vor zice: "Vom mânca pâinea noastră înşine, şi ne vom îmbrăca în hainele noastre înşine; numai fă-ne să-ţi purtăm numele, şi ia ocara de peste noi!"
Isaia 4:2	În vremea aceea odrasla Domnului va fi plină de măreţie şi slavă, şi rodul ţării va fi plin de strălucire şi frumuseţe pentru cei mântuiţi ai lui Israel.
Isaia 4:3	Şi cel rămas în Sion, cel lăsat în Ierusalim, se va numi "sfânt", oricine va fi scris printre cei vii, la Ierusalim.
Isaia 4:4	După ce va spăla Domnul murdăriile fiicelor Sionului, şi va curăţi Ierusalimul de vinovăţia de sânge din mijlocul lui, cu duhul judecăţii şi cu duhul nimicirii,
Isaia 4:5	Domnul va aşeza, peste toată întinderea muntelui Sionului şi peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua, şi un foc de flăcări strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un adăpost,
Isaia 4:6	o colibă, ca umbrar împotriva căldurii zilei, şi ca loc de adăpost şi de ocrotire împotriva furtunii şi ploii.
Isaia 5:1	Voi cânta Preaiubitului meu, cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie, pe o câmpie foarte mănoasă.
Isaia 5:2	I-a săpat pământul, l-a curăţit de pietre, şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici.
Isaia 5:3	"Acum dar, - zice Domnul - locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via Mea!
Isaia 5:4	Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni?
Isaia 5:5	Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare;
Isaia 5:6	o voi pustii; nu va mai fi curăţită, nici săpată, spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor, să nu mai ploaie peste ea."
Isaia 5:7	Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi când colo, iată sânge vărsat! - Se aştepta la dreptate, şi când colo, iată strigăte de apăsare!
Isaia 5:8	Vai de cei ce înşiră casă lângă casă şi lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc, şi locuiesc în mijlocul ţării!
Isaia 5:9	Iată ce mi-a descoperit Domnul oştirilor: "Hotărât, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari şi frumoase nu vor mai fi locuite.
Isaia 5:10	Chiar zece pogoane de vie nu vor da decât un bat, şi un omer de sămânţă nu va da decât o efă.
Isaia 5:11	Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare, şi şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin!
Isaia 5:12	Harfa şi alăuta, timpana, flautul şi vinul le înveselesc ospeţele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, şi nu văd lucrul mâinilor Lui.
Isaia 5:13	De aceea poporul meu va fi dus pe neaşteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, şi gloata lui se va usca de sete.
Isaia 5:14	De aceea îşi şi deschide locuinţa morţilor gura, şi îşi lărgeşte peste măsură gâtlejul, ca să se pogoare în ea măreţia şi bogăţia Sionului, cu toată mulţimea lui gălăgioasă şi veselă.
Isaia 5:15	Şi astfel, cei mici vor fi doborâţi, cei mari vor fi smeriţi, şi privirile trufaşe vor fi plecate.
Isaia 5:16	Dar Domnul oştirilor va fi înălţat prin judecată, şi Dumnezeul cel sfânt va fi sfinţit prin dreptate.
Isaia 5:17	Acolo vor paşte mieii ca pe imaşul lor, şi păstori pribegi vor mânca moşiile prăpădite ale bogaţilor.
Isaia 5:18	Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii, şi păcatul, cu şleaurile unei căruţe,
Isaia 5:19	şi zic: "Să-Şi grăbească, să-Şi facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărârea Sfântului lui Israel şi să se aducă la îndeplinire, ca s-o cunoaştem!"
Isaia 5:20	Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune!
Isaia 5:21	Vai de cei ce se socotesc înţelepţi, şi se cred pricepuţi!
Isaia 5:22	Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari;
Isaia 5:23	care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!
Isaia 5:24	De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriştea, şi cum arde flacăra iarba uscată, tot aşa: ca putregaiul le va fi rădăcina lor, şi floarea li se va risipi în vânt ca ţărâna, căci au nesocotit legea Domnului oştirilor, şi au dispreţuit cuvântul Sfântului lui Israel.
Isaia 5:25	De aceea Se şi aprinde Domnul de mânie împotriva poporului Său, Îşi întinde mâna împotriva lui, şi-l loveşte de se zguduie munţii, şi trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul uliţelor. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este încă întinsă.
Isaia 5:26	El ridică un steag popoarelor îndepărtate, şi le fluieră de la un capăt al pământului: şi iată-le, vin repede şi uşor.
Isaia 5:27	Nici unul nu este obosit, nici unul nu şovăie de oboseală, nici unul nu dormitează, nici nu doarme; nici unuia nu i se descinge brâul de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălţăminte.
Isaia 5:28	Săgeţile lor sunt ascuţite, şi toate arcurile încordate; copitele cailor lor parcă sunt cremene, şi roţile carelor lor parcă sunt un vârtej.
Isaia 5:29	Răcnesc ca nişte lei, mugesc ca nişte pui de lei; sforăie şi apucă prada, o iau cu ei, şi nimeni nu vine în ajutor.
Isaia 5:30	În ziua aceea, va fi asupra lui Iuda un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se la pământ, nu vor vedea decât întuneric şi strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui."
Isaia 6:1	În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau Templul.
Isaia 6:2	Serafimii stăteau deasupra Lui, şi fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele, şi cu două zburau.
Isaia 6:3	Strigau unul la altul, şi ziceau: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui"!
Isaia 6:4	Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum.
Isaia 6:5	Atunci am zis: "Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!"
Isaia 6:6	Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar.
Isaia 6:7	Mi-a atins gura cu el, şi a zis: "Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit!"
Isaia 6:8	Am auzit glasul Domnului, întrebând: "Pe cine să trimit, şi cine va merge pentru Noi?" Eu am răspuns: "Iată-mă, trimite-mă!"
Isaia 6:9	El a zis atunci: "Du-te şi spune poporului acestuia: "Într-una veţi auzi şi nu veţi înţelege; într-una veţi vedea, şi nu veţi pricepe!"
Isaia 6:10	Împietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urechi, şi astupă-i ochii ca să nu vadă cu ochii, să n-audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine, şi să nu fie tămăduit."
Isaia 6:11	Şi eu am întrebat: "Până când, Doamne?" El a răspuns: "Până când vor rămâne cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; până când nu va mai fi nimeni în case, şi ţara va fi pustiită de tot;
Isaia 6:12	până va îndepărta Domnul pe oameni, şi ţara va ajunge o mare pustie.
Isaia 6:13	Şi chiar a zecea parte de va mai rămâne din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, când sunt tăiaţi, tot aşa, o sămânţă sfântă se va naşte iarăşi din poporul acesta."
Isaia 7:1	S-a întâmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Reţin, împăratul Siriei, s-a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să-l bată; dar n-a putut să-l bată.
Isaia 7:2	Când au venit şi au spus casei lui David: "Sirienii au tăbărât în Efraim!" a tremurat inima lui Ahaz şi inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure când bate vântul.
Isaia 7:3	Atunci Domnul a zis lui Isaia: "Ieşi înaintea lui Ahaz, tu şi fiul tău Şear-Iaşub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul înălbitorului,
Isaia 7:4	şi spune-i: "Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic, şi să nu ţi se înmoaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Reţin şi a Siriei, şi din pricina fiului lui Remalia!
Isaia 7:5	Nu te teme că Siria gândeşte rău împotriva ta, şi că Efraim şi fiul lui Remalia zic:
Isaia 7:6	"Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s-o spargem, şi să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel."
Isaia 7:7	Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: "Aşa ceva nu se va întâmpla şi nu va avea loc.
Isaia 7:8	Căci Damascul va fi capitala Siriei, şi Reţin va fi capitala Damascului. Şi peste şaizeci şi cinci de ani, Efraim va fi nimicit şi nu va mai fi un popor.
Isaia 7:9	Samaria va fi capitala lui Efraim, şi fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeţi, nu veţi sta în picioare."
Isaia 7:10	Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, şi i-a zis:
Isaia 7:11	"Cere un semn de la Domnul, Dumnezeul tău; cere-l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus."
Isaia 7:12	Ahaz a răspuns. "Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul."
Isaia 7:13	Isaia a zis atunci: "Ascultaţi totuşi, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai obosiţi şi pe a Dumnezeului meu?
Isaia 7:14	De aceea Domnul însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).
Isaia 7:15	El va mânca smântână şi miere, până va şti să lepede răul şi să aleagă binele.
Isaia 7:16	Dar înainte ca să ştie copilul să lepede răul, şi să aleagă binele, ţara de ai cărei doi împăraţi te temi tu, va fi pustiită."
Isaia 7:17	"Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa tatălui tău, zile cum n-au mai fost niciodată, din ziua când s-a despărţit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei).
Isaia 7:18	În ziua aceea, Domnul va şuiera muştelor, de la capătul râurilor Egiptului, şi albinelor din ţara Asiriei;
Isaia 7:19	ele vor veni, şi se vor aşeza toate în vâlcelele pustii, şi în crăpăturile stâncilor, pe toate stufişurile, şi pe toate imaşurile.
Isaia 7:20	În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Râu, şi anume cu împăratul Asiriei, capul şi părul de pe picioare; ba va rade chiar şi barba.
Isaia 7:21	În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă şi două oi,
Isaia 7:22	şi vor da un aşa belşug de lapte încât vor mânca smântână; căci cu smântână şi cu miere se vor hrăni toţi cei ce vor rămâne în ţară.
Isaia 7:23	În ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de viţă, preţuind o mie de sicli de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor şi spinilor:
Isaia 7:24	vor intra acolo cu săgeţi şi cu arcul, căci toată ţara nu va fi decât mărăcini şi spini.
Isaia 7:25	Şi toţi munţii lucraţi cu cazmaua acum, nu vor mai fi cutreieraţi, de frica mărăcinilor şi a spinilor; vor da drumul boilor în ei, şi le vor bătători oile.
Isaia 8:1	Domnul mi-a zis: "Ia o tablă mare, şi scrie pe ea, aşa ca să se înţeleagă: "Grăbeşte-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii."
Isaia 8:2	Am luat cu mine nişte martori vrednici de credinţă: pe preotul Urie, şi pe Zaharia, fiul lui Berechia.
Isaia 8:3	M-am apropiat de prorociţă. Ea a zămislit, şi a născut un fiu. Apoi Domnul mi-a zis: "Pune-i numele Maher-Şalal-Haş-Baz." (Grăbeşte de prădează, aruncă-te asupra prăzii.)
Isaia 8:4	Căci înainte ca să ştie copilul să spună: "Tată!" şi "mamă!" se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogăţiile Damascului şi prada Samariei."
Isaia 8:5	Domnul mi-a vorbit iarăşi, şi mi-a zis:
Isaia 8:6	"Pentru că poporul acesta a dispreţuit apele din Siloe care curg lin, şi s-a bucurat de Reţin şi de fiul lui Remalia,
Isaia 8:7	iată, Domnul va trimite împotriva lor apele puternice şi mari ale Râului (Eufrat), adică pe împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieşi din albia lui, şi se va vărsa peste malurile lui;
Isaia 8:8	va pătrunde în Iuda, va da peste maluri, va năvăli, şi va ajunge până la gât. Iar aripile întinse ale oştii lui vor umple întinderea ţării tale, Emanuele!"
Isaia 8:9	Scoateţi strigăte de război cât voiţi, popoare, căci tot veţi fi zdrobite; luaţi aminte, toţi cei ce locuiţi departe! Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi. Pregătiţi-vă oricât de luptă, căci tot veţi fi zdrobiţi.
Isaia 8:10	Faceţi la planuri, cât voiţi, căci nu se va alege nimic de ele! Luaţi la hotărâri cât voiţi, căci vor fi fără urmări! Căci Dumnezeu este cu noi (Emanuel)."
Isaia 8:11	Aşa mi-a vorbit Domnul, când m-a apucat mâna Lui, şi m-a înştiinţat să nu umblu pe calea poporului acestuia:
Isaia 8:12	"Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire; şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi!
Isaia 8:13	Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi."
Isaia 8:14	Şi atunci El va fi un locaş sfânt, dar şi o piatră de poticnire, o stâncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului!
Isaia 8:15	Mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărâma, vor da în laţ şi vor fi prinşi." -
Isaia 8:16	"Înveleşte această mărturie, pecetluieşte această descoperire, între ucenicii Mei."
Isaia 8:17	Eu nădăjduiesc în Domnul, care Îşi ascunde Faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea.
Isaia 8:18	Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul, suntem nişte semne şi nişte minuni în Israel, din partea Domnului oştirilor, care locuieşte pe muntele Sionului.
Isaia 8:19	Dacă vi se zice însă: "Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc", răspundeţi: "Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii?
Isaia 8:20	La lege şi la mărturie!" Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.
Isaia 8:21	El va pribegi prin ţară, apăsat şi flămând, şi, când îi va fi foame, se va mânia, şi va huli pe Împăratul şi Dumnezeul lui, apoi fie că va ridica ochii în sus,
Isaia 8:22	fie că se va uita spre pământ, iată, nu va fi decât necaz, negură, nevoie neagră, şi se va vedea izgonit în întuneric beznă.
Isaia 9:1	Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor.
Isaia 9:2	Poporul, care umbla în întuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.
Isaia 9:3	Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta, cum se bucură la seceriş, cum se înveseleşte la împărţirea prăzii.
Isaia 9:4	Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian.
Isaia 9:5	Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei, şi orice haină de război tăvălită în sânge, vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc.
Isaia 9:6	Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.
Isaia 9:7	El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci: iată ce va face râvna Domnului oştirilor.
Isaia 9:8	Domnul trimite un cuvânt împotriva lui Iacov: cuvânt care cade asupra lui Israel.
Isaia 9:9	Tot poporul va avea cunoştinţă de el, Efraim şi locuitorii Samariei, care spun cu mândrie şi îngâmfare:
Isaia 9:10	"Au căzut nişte cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiaţi nişte smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri."
Isaia 9:11	De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmaşii lui Reţin, şi va stârni pe vrăjmaşii lor:
Isaia 9:12	pe Sirieni de la răsărit, pe Filisteni de la apus; şi vor mânca pe Israel cu gura plină; cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este tot întinsă.
Isaia 9:13	Căci nici poporul nu se întoarce la Cel ce-l loveşte, şi nu caută pe Domnul oştirilor.
Isaia 9:14	De aceea Domnul va smulge din Israel capul şi coada, ramura de finic şi trestia, într-o singură zi.
Isaia 9:15	(Bătrânul şi dregătorul sunt capul, şi prorocul, care învaţă pe oameni minciuni, este coada.)
Isaia 9:16	Cei ce povăţuiesc pe poporul acesta îl duc în rătăcire, şi cei ce se lasă povăţuiţi de ei sunt pierduţi.
Isaia 9:17	De aceea nici Domnul n-ar putea să se bucure de tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii şi văduvele lor, căci toţi sunt nişte nelegiuiţi şi nişte răi, şi toate gurile lor spun mişelii. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este tot întinsă.
Isaia 9:18	Căci răutatea arde ca un foc, care mănâncă mărăcini şi spini, aprinde desişul pădurii, din care se înalţă stâlpi de fum.
Isaia 9:19	De mânia Domnului oştirilor, ţara parcă ar fi aprinsă, şi poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruţă pe fratele său,
Isaia 9:20	fiecare jefuieşte în dreapta, şi rămâne flămând, mănâncă în stânga, şi nu se satură. La urmă îşi mănâncă fiecare carnea braţului său:
Isaia 9:21	Manase mănâncă pe Efraim, Efraim pe Manase, şi amândoi împreună pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui este tot întinsă.
Isaia 10:1	Vai de cei ce rostesc hotărâri nelegiuite, şi de cei ce scriu porunci nedrepte,
Isaia 10:2	ca să nu facă dreptate săracilor, şi să răpească dreptul nenorociţilor poporului Meu, ca să facă pe văduve prada lor, şi să jefuiască pe orfani!
Isaia 10:3	"Ce veţi face voi în ziua pedepsei, şi a pieirii, care va veni din depărtare peste voi?" "La cine veţi fugi după ajutor, şi unde vă veţi lăsa bogăţia?"
Isaia 10:4	Unii vor fi îngenuncheaţi între cei prinşi în război, iar alţii vor cădea între cei morţi. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potoleşte, şi mâna Lui tot întinsă este.
Isaia 10:5	"Vai de Asirian - zice Domnul - nuiaua mâniei Mele, care poartă în mână toiagul urgiei Mele!
Isaia 10:6	I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimis împotriva unui popor pe care sunt mâniat, ca să-l prade şi să-l jefuiască, să-l calce în picioare ca noroiul de pe uliţe.
Isaia 10:7	Dar el nu judecă aşa, şi nu acesta este gândul inimii lui; ci el nu se gândeşte decât să nimicească, decât să prăpădească neamurile cu grămada.
Isaia 10:8	Căci el zice: "Nu sunt voievozii mei tot atâţia împăraţi?"
Isaia 10:9	"Nu s-a întâmplat cu Calno la fel ca şi cu Carchemişul?" "Nu s-a întâmplat cu Hamatul ca şi cu Arpadul?" "Nu s-a întâmplat Samariei la fel ca Damascului?"
Isaia 10:10	"După cum mâna mea a pus stăpânire pe împărăţiile idolilor, (unde erau mai multe icoane decât la Ierusalim şi în Samaria),
Isaia 10:11	cum am făcut Samariei şi idolilor ei, nu voi face şi Ierusalimului şi icoanelor lui?"
Isaia 10:12	Dar, după ce Domnul Îşi va împlini toată lucrarea Lui pe muntele Sionului şi la Ierusalim, voi pedepsi - zice Domnul - pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate, şi pentru trufia privirilor lui semeţe,
Isaia 10:13	căci el a zis: "Prin puterea mâini mele am făcut aceste lucruri, şi prin înţelepciunea mea, - căci sunt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor, şi le-am jefuit vistieriile, şi, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce şedeau pe scaunele lor de domnie;
Isaia 10:14	am pus mâna pe bogăţiile popoarelor, ca pe un cuib, şi, cum se strâng nişte ouă părăsite, aşa am strâns eu tot pământul: nici unul n-a mişcat vreo aripă, nici n-a deschis ciocul, ca să ciripească. -
Isaia 10:15	"Se făleşte oare securea împotriva celui ce se slujeşte de ea?" "Sau se mândreşte ferestrăul faţă de cel ce-l mânuieşte?" "Ca şi cum nuiaua ar mişca pe cel ce o ridică, parcă toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!"
Isaia 10:16	De aceea Domnul, Dumnezeul oştirilor, va trimite ofilirea prin războinicii lui cei voinici; şi între aleşii lui va izbucni un pârjol, ca pârjolul unui foc.
Isaia 10:17	Lumina lui Israel se va preface în foc, şi Sfântul lui într-o flacără, care va mistui şi va arde spinii şi mărăcinii lui, într-o zi.
Isaia 10:18	Va arde, trup şi suflet, strălucirea pădurii şi câmpiilor lui, de va fi ca un bolnav, care cade în leşin.
Isaia 10:19	Ceilalţi copaci din pădurea lui vor putea fi număraţi, şi un copil le-ar putea scrie numărul.
Isaia 10:20	În ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfântul lui Israel.
Isaia 10:21	O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.
Isaia 10:22	Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este hotărâtă, făcând să se reverse dreptatea.
Isaia 10:23	Şi nimicirea aceasta, care a fost hotărâtă, Domnul, Dumnezeul oştirilor, o va aduce la îndeplinire în toată ţara.
Isaia 10:24	Totuşi, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: "Poporul Meu, care locuieşte în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te loveşte cu nuiaua, şi îşi ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii.
Isaia 10:25	Dar, peste puţină vreme, pedeapsa va înceta, şi mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească."
Isaia 10:26	Domnul oştirilor va învârti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stânca Oreb; şi Îşi va mai ridica toiagul odată asupra mării, ca odinioară în Egipt.
Isaia 10:27	În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău, şi jugul lui de pe gâtul tău, ba încă jugul va crăpa de grăsime.
Isaia 10:28	El vine asupra Aiatului, străbate Migronul, îşi lasă calabalâcul la Micmaş.
Isaia 10:29	Trec trecătoarea, se culcă la Gheba; Rama tremură, Ghibea lui Saul o ia la fugă.
Isaia 10:30	"Ridică-ţi glasul, fiica Galimului!" "Ia seama, Lais!" "Vai de tine, Anatot!"
Isaia 10:31	Madmena se împrăştie, locuitorii din Ghebim fug.
Isaia 10:32	Încă o zi de oprire la Nob, şi ameninţă cu mâna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.
Isaia 10:33	Iată, Domnul, Dumnezeul oştirilor, taie crăcile cu putere; cei mai mari sunt tăiaţi, cei mai înalţi sunt doborâţi.
Isaia 10:34	Dă jos cu fierul crângul pădurii, şi Libanul cade sub mâna Celui Puternic.
Isaia 11:1	Apoi o Odraslă va ieşi din tulpina lui Isai, şi un Vlăstar va da din rădăcinile lui.
Isaia 11:2	Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul.
Isaia 11:3	Plăcerea lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite,
Isaia 11:4	ci va judeca pe cei săraci cu dreptate, şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării; va lovi pământul cu toiagul cuvântului Lui, şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău.
Isaia 11:5	Neprihănirea va fi brâul coapselor Sale, şi credincioşia brâul mijlocului Său.
Isaia 11:6	Atunci lupul va locui împreună cu mielul, şi pardosul se va culca împreună cu iedul; viţelul, puiul de leu, şi vitele îngrăşate, vor fi împreună, şi le va mâna un copilaş;
Isaia 11:7	vaca şi ursoaica vor paşte la un loc, şi puii lor se vor culca împreună. Leul va mânca paie ca boul,
Isaia 11:8	pruncul de ţâţă se va juca la gura bortei năpârcii, şi copilul înţărcat va băga mâna în vizuina basilicului.
Isaia 11:9	Nu se va face nici un rău şi nici o pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt; căci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă.
Isaia 11:10	În ziua aceea, Vlăstarul lui Isai va fi ca un steag pentru popoare; neamurile se vor întoarce la El, şi slava va fi locuinţa Lui.
Isaia 11:11	În acelaşi timp, Domnul Îşi va întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său, risipit în Asiria şi în Egipt, în Patros şi în Etiopia, la Elam, la Şinear şi la Hamat, şi în ostroavele mării.
Isaia 11:12	El va înălţa un steag pentru neamuri, va strânge pe surghiuniţii lui Israel, şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Iuda, de la cele patru capete ale pământului.
Isaia 11:13	Pizma lui Efraim va înceta, şi vrăjmaşii lui Iuda vor fi nimiciţi; Efraim nu va mai fi gelos pe Iuda, şi Iuda nu va mai fi vrăjmaş lui Efraim,
Isaia 11:14	ci vor zbura pe umărul Filistenilor la apus, şi vor jefui împreună pe fiii Răsăritului. Edom şi Moab vor fi prada mâinilor lor, şi fiii lui Amon le vor fi supuşi.
Isaia 11:15	Domnul va seca limba mării Egiptului, Îşi va ridica mâna asupra Râului în mânia Lui, îl va împărţi în şapte pâraie, aşa că îl vor putea trece încălţaţi.
Isaia 11:16	Şi va fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămâne în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua când a ieşit din ţara Egiptului.
Isaia 12:1	În ziua aceea vei zice: "Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit şi m-ai mângâiat!"
Isaia 12:2	"Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere, şi nu mă voi teme de nimic; căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele, şi El m-a mântuit."
Isaia 12:3	Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii,
Isaia 12:4	şi veţi zice în ziua aceea: "Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi lucrările Lui printre popoare, pomeniţi mărimea Numelui Lui!
Isaia 12:5	Cântaţi Domnului, căci a făcut lucruri strălucite: să fie cunoscute în tot pământul!"
Isaia 12:6	Strigă de bucurie şi veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israel."
Isaia 13:1	Prorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ.
Isaia 13:2	Ridicaţi un steag pe un munte gol, înălţaţi glasul spre ei, faceţi semne cu mâna, ca să vină la porţile asupritorilor!
Isaia 13:3	"Am dat poruncă sfintei Mele oştiri - zice Domnul - am chemat pe vitejii Mei la judecata mâniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea."
Isaia 13:4	Un vuiet se aude pe munţi, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărăţii, de neamuri adunate. Domnul oştirilor Îşi cercetează oastea care va da lupta.
Isaia 13:5	Ei vin dintr-o ţară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul şi uneltele mâniei Lui vor nimici tot pământul.
Isaia 13:6	Gemeţi! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic!
Isaia 13:7	De aceea toate mâinile slăbesc, şi orice inimă omenească se topeşte.
Isaia 13:8	Ei sunt năpădiţi de spaimă; îi apucă chinurile şi durerile; se zvârcolesc ca o femeie în durerile naşterii, se uită unii la alţii încremeniţi; feţele lor sunt roşii ca focul.
Isaia 13:9	Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mânie şi urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu, şi va nimici pe toţi păcătoşii de pe el.
Isaia 13:10	Căci stelele cerurilor şi Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui, şi luna nu va mai lumina.
Isaia 13:11	Voi pedepsi - zice Domnul - lumea pentru răutatea ei, şi pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mândria celor trufaşi, şi voi doborî semeţia celor asupritori.
Isaia 13:12	Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat, şi mai scumpi decât aurul din Ofir.
Isaia 13:13	Pentru aceasta voi clătina cerurile, şi pământul se va zgudui din temelia lui, de mânia Domnului oştirilor, în ziua mâniei Lui aprinse.
Isaia 13:14	Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui.
Isaia 13:15	Toţi cei ce vor fi prinşi, vor fi străpunşi, şi toţi cei ce vor fi apucaţi, vor cădea ucişi de sabie.
Isaia 13:16	Copiii lor vor fi zdrobiţi sub ochii lor, casele le vor fi jefuite, şi nevestele lor vor fi necinstite.
Isaia 13:17	Iată, aţâţ împotriva lor pe Mezi, care nu se uită la argint, şi nu poftesc aurul.
Isaia 13:18	Cu arcurile lor vor doborî pe tineri, şi vor fi fără milă pentru rodul pântecelor: ochiul lor nu va cruţa pe copii.
Isaia 13:19	Şi astfel Babilonul, podoaba împăraţilor, falnica mândrie a Haldeilor, va fi ca Sodoma şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu.
Isaia 13:20	El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-şi va mai întinde cortul acolo, şi păstorii nu-şi vor mai ţărcui turmele acolo,
Isaia 13:21	ci fiarele pustiei îşi vor face culcuşul acolo, bufniţele îi vor umple casele, struţii vor locui acolo, şi stafiile se vor juca acolo.
Isaia 13:22	Şacalii vor urla în casele lui împărăteşti pustii, şi câinii sălbatici în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină, şi zilele nu i se vor lungi."
Isaia 14:1	Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăşi pe Israel, şi-i va aduce iarăşi la odihnă în ţara lor; străinii se vor alipi de ei, şi se vor uni cu casa lui Iacov.
Isaia 14:2	Popoarele îi vor lua, şi-i vor aduce înapoi la locuinţa lor, şi casa lui Israel îi va stăpâni în ţara Domnului, ca robi şi roabe. Vor ţine astfel robi pe cei ce-i robiseră pe ei, şi vor stăpâni peste asupritorii lor.
Isaia 14:3	Iar când îţi va da Domnul odihnă după ostenelile şi frământările tale, şi după aspra robie care a fost pusă peste tine,
Isaia 14:4	atunci vei cânta cântarea aceasta asupra împăratului Babilonului, şi vei zice: "Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat,
Isaia 14:5	Domnul a frânt toiagul celor răi, nuiaua stăpânitorilor.
Isaia 14:6	Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mânia lui, supunea neamurile, este prigonit fără cruţare.
Isaia 14:7	Tot pământul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cântece de veselie.
Isaia 14:8	Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic: "De când ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!"
Isaia 14:9	Locuinţa morţilor se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.
Isaia 14:10	Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: "Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!"
Isaia 14:11	Strălucirea ta s-a pogorât şi ea în locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.
Isaia 14:12	Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor!
Isaia 14:13	Tu ziceai în inima ta: "Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei;
Isaia 14:14	mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt."
Isaia 14:15	Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
Isaia 14:16	Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: "Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul, şi zguduia împărăţiile,
Isaia 14:17	care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?"
Isaia 14:18	Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui.
Isaia 14:19	Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie, şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
Isaia 14:20	Tu nu eşti unit cu ei în mormânt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.
Isaia 14:21	Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul, şi să umple lumea cu cetăţi!"
Isaia 14:22	"Eu mă voi ridica împotriva lor! - zice Domnul oştirilor - şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot", zice Domnul.
Isaia 14:23	"Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină, şi îl voi mătura cu mătura nimicirii", zice Domnul oştirilor.
Isaia 14:24	Domnul oştirilor a jurat, şi a zis: "Da, ce am hotărât se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini.
Isaia 14:25	Voi zdrobi pe Asirian în ţara Mea, îl voi călca în picioare pe munţii Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, şi povara lui va fi luată de pe umerii lor."
Isaia 14:26	Iată hotărârea luată împotriva întregului pământ, iată mâna, întinsă peste toate neamurile.
Isaia 14:27	Domnul oştirilor a luat această hotărâre: cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă: cine o va abate?
Isaia 14:28	În anul morţii împăratului Ahaz, a fost rostită această prorocie:
Isaia 14:29	"Nu te bucura, ţara Filistenilor, că s-a frânt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic, şi rodul lui va fi un balaur zburător.
Isaia 14:30	Atunci cei mai săraci vor putea paşte, şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi; dar îţi voi lăsa neamul să piară de foame, şi ce va mai rămâne din tine va fi omorât.
Isaia 14:31	Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara Filistenilor! Căci un fum vine de la miază noapte, şi şirurile vrăjmaşului sunt strânse."
Isaia 14:32	"Şi ce va răspunde trimişilor poporului?" - "Că Domnul a întemeiat Sionul, şi că cei nenorociţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo." -
Isaia 15:1	Prorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!...
Isaia 15:2	Poporul se suie la templu şi la Dibon, pe înălţimi, ca să plângă; Moabul se boceşte: pe Nebo şi pe Medeba toate capetele sunt rase, şi toate bărbile sunt tăiate.
Isaia 15:3	Pe uliţe, sunt încinşi cu saci, pe acoperişuri şi în pieţe, totul geme, şi se topesc plângând.
Isaia 15:4	Hesbonul şi Eleale ţipă de li se aude glasul până la Iahaţ, chiar şi războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază.
Isaia 15:5	Îmi plânge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Ţoar, până la Eglat-Şelişia; căci suie, plângând, suişul Luhitului, şi scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului.
Isaia 15:6	Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeaţa, şi nu mai este nici un fir verde.
Isaia 15:7	De aceea strâng ce le mai rămâne, şi îşi strămută averile dincolo de pârâul sălciilor.
Isaia 15:8	Căci ţipetele înconjură hotarele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim, şi urletele lui răsună până la Beer-Elim.
Isaia 15:9	Apele Dimonului sunt pline de sânge, şi voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpaţi ai Moabului, împotriva rămăşiţei din ţară.
Isaia 16:1	Trimiteţi miei cârmuitorului ţării, trimiteţi-i din Sela, prin pustie, la muntele fiicei Sionului!
Isaia 16:2	Ca o pasăre fugară, izgonită din cuib, aşa vor fi fiicele Moabului, la trecerea Arnonului. -
Isaia 16:3	Şi vor zice: "Sfătuieşte, mijloceşte, acoperă-ne ziua în amiaza mare cu umbra ta, ca noaptea neagră, ascunde pe cei ce sunt urmăriţi, nu da pe faţă pe cei fugiţi!
Isaia 16:4	Lasă să locuiască pentru o vreme la tine cei goniţi din Moab, fii un loc de scăpare pentru ei împotriva pustiitorului! Căci apăsarea va înceta, pustiirea se va sfârşi, cel ce calcă ţara în picioare va pieri.
Isaia 16:5	Şi atunci un scaun de domnie se va întări prin îndurare; şi se va vedea şezând cu credincioşie, în casa lui David, un judecător, prieten al dreptului şi plin de râvnă pentru dreptate. -
Isaia 16:6	"Auzim îngâmfarea mândrului Moab, fudulia şi fala lui, trufia şi lăudăroşia lui."
Isaia 16:7	De aceea geme Moabul pentru Moab, toţi gem; suspinaţi pe dărâmăturile Chir-Haresetului, adânc mâhniţi;
Isaia 16:8	căci câmpiile Hesbonului lâncezesc; stăpânii neamurilor au sfărâmat butucii viei din Sibma, care se întindeau până la Iaezer, şi se încâlceau prin pustie: mlădiţele ei se întindeau şi treceau dincolo de mare.
Isaia 16:9	De aceea plâng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrimile mele, Hesbonule şi Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre şi peste secerişul vostru a căzut un strigăt de război!
Isaia 16:10	S-a dus bucuria şi veselia din câmpii! Şi în vii, nu mai sunt cântece, nu mai sunt veselii! Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. - "Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules.
Isaia 16:11	De aceea îmi plânge sufletul pentru Moab ca o harfă şi inima pentru Chir-Hares;
Isaia 16:12	şi când se va arăta Moabul, obosindu-se pe înălţimi şi va intra în locaşul său cel sfânt să se roage, nu va putea să capete nimic!" -
Isaia 16:13	Acesta este cuvântul, pe care l-a rostit Domnul de multă vreme asupra Moabului.
Isaia 16:14	Iar acum Domnul vorbeşte, şi zice: "În trei ani, ca anii unui simbriaş, slava Moabului va fi dispreţuită, împreună cu toată această mare mulţime; şi ce va rămâne, va fi puţin lucru, aproape nimic."
Isaia 17:1	Prorocie împotriva Damascului: "Iată, Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărâmături;
Isaia 17:2	cetăţile Aroerului sunt părăsite, sunt date spre păşune turmelor, care se culcă nestingherite acolo.
Isaia 17:3	S-a isprăvit cu cetăţuia lui Efraim, şi s-a sfârşit cu împărăţia Damascului; dar rămăşiţa Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oştirilor.
Isaia 17:4	"În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită, şi grăsimea cărnii lui va pieri.
Isaia 17:5	Se va întâmpla ca atunci când strânge secerătorul grâul, şi braţul lui taie spicele; da, ca la strânsul spicelor în valea Refaim;
Isaia 17:6	vor mai rămâne doar câteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vârful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel."
Isaia 17:7	În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, şi ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel;
Isaia 17:8	nu se va mai uita spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, şi nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astartei şi la stâlpii închinaţi soarelui.
Isaia 17:9	În ziua aceea, cetăţile lui întărite vor fi ca dărâmăturile din pădure şi de pe vârful muntelui, părăsite odinioară înaintea copiilor lui Israel: va fi o pustie!
Isaia 17:10	Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale, şi nu ţi-ai adus aminte de Stânca scăpării tale. De aceea ţi-ai sădit răsaduri plăcute, şi ai sădit butuci străini.
Isaia 17:11	Când i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, şi în curând i-ai văzut înflorind. Dar culesul roadelor a fugit tocmai în clipa veseliei: şi durerea este fără leac.
Isaia 17:12	Vai! ce vuiet de popoare multe, care urlă cum urlă marea! Ce zarvă de neamuri, care mugesc cum mugesc nişte ape puternice.
Isaia 17:13	Neamurile mugesc cum mugesc apele mari... Dar când le mustră Dumnezeu, ele fug departe, izgonite ca pleava de pe munţi la suflarea vântului, ca ţărâna luată de vârtej.
Isaia 17:14	Pe înserate, vine o prăpădenie neaşteptată, şi până dimineaţa, nu mai sunt! Iată partea celor ce ne jupoaie, şi soarta celor ce ne jefuiesc.
Isaia 18:1	Vai de tine, ţară, în care răsună zângănit de arme, şi care eşti dincolo de râurile Etiopiei!
Isaia 18:2	Tu, care trimiţi soli pe mare, în corăbii de papură care plutesc pe luciul apelor! Duceţi-vă, soli iuţi, la neamul acela tare şi puternic, la poporul acela înfricoşat de la începutul lui, neam puternic care zdrobeşte totul, şi a cărui ţară este tăiată de râuri.
Isaia 18:3	Voi toţi, locuitori ai lumii şi voi, locuitori ai pământului, luaţi seama când se înalţă steagul pe munţi, şi ascultaţi când sună trâmbiţa!
Isaia 18:4	Căci aşa mi-a vorbit Domnul: "Eu privesc liniştit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, şi pe aburul de rouă, în vipia secerişului.
Isaia 18:5	Dar înainte de seceriş, când cade floarea, şi rodul se face aguridă, el taie îndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii şi-i aruncă..."
Isaia 18:6	Şi Asirienii vor fi lăsaţi astfel pradă păsărilor răpitoare din munţi şi fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, şi fiarele pământului vor ierna pe ele.
Isaia 18:7	În vremea aceea, se vor aduce daruri de mâncare Domnului oştirilor, de poporul cel tare şi puternic, de poporul cel înfricoşat de la începutul lui, neam puternic, care zdrobeşte totul, şi a cărui ţară este tăiată de râuri: vor fi aduse acolo unde locuieşte Numele Domnului oştirilor, pe muntele Sionului.
Isaia 19:1	Prorocie împotriva Egiptului. Iată, Domnul călăreşte pe un nor repede şi vine în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea Lui, şi li se îndoaie inima Egiptenilor în ei.
Isaia 19:2	"Voi înarma pe Egipteni unii împotriva altora, şi se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăţie cu împărăţie.
Isaia 19:3	Duhul Egiptenilor va pieri din ei, şi le voi nimici sfatul; atunci vor întreba pe idoli şi pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morţii şi pe ghicitori.
Isaia 19:4	Voi da Egiptul în mâinile unui stăpân aspru, şi un împărat fără milă va stăpâni peste ei, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor."
Isaia 19:5	Apele mării vor seca, şi râul va seca şi se va usca,
Isaia 19:6	râurile se vor împuţi, canalele Egiptului vor fi goale şi uscate, pipirigul şi trestiile se vor vesteji.
Isaia 19:7	Livezile Nilului de la îmbucătura râului, şi toate semănăturile din valea râului se vor usca, se vor preface în ţărână şi vor pieri.
Isaia 19:8	Vor geme pescarii, se vor boci toţi cei ce aruncă undiţa în râu, şi cei ce întind mreji pe ape vor fi nemângâiaţi.
Isaia 19:9	Cei ce lucrează inul dărăcit, şi cei ce ţes ţesături albe vor fi acoperiţi, de ruşine,
Isaia 19:10	stăpânitorii ţării vor fi întristaţi şi toţi simbriaşii vor fi cu inima amărâtă.
Isaia 19:11	În adevăr, voievozii Ţoanului au înnebunit, sfetnicii înţelepţi ai lui Faraon s-au prostit. "Cum îndrăzniţi voi să spuneţi lui Faraon: "Noi suntem fiii înţelepţilor, fiii străvechilor împăraţi?
Isaia 19:12	Unde sunt înţelepţii tăi?" "Să-ţi facă descoperiri dumnezeieşti, şi să spună ce a hotărât Domnul oştirilor împotriva Egiptului.
Isaia 19:13	Voievozii Ţoanului au înnebunit, voievozii Nofului s-au înşelat, căpeteniile seminţiilor duc Egiptul în rătăcire:
Isaia 19:14	Domnul a răspândit în mijlocul lui un duh de ameţeală ca să facă pe Egipteni să se clatine în toate faptele lor, cum se clatină un om beat şi varsă,
Isaia 19:15	şi Egiptul nu va avea pe nimeni, care să poată face ceva, nici cap, nici coadă, nici ramură de finic, nici trestie!
Isaia 19:16	În ziua aceea, Egiptul va fi ca o femeie: va tremura şi se va teme, văzând mişcarea mâini Domnului oştirilor, când o va ridica împotriva lui.
Isaia 19:17	Chiar şi ţara lui Iuda va fi o groază pentru Egipt: cum i se va vorbi de ea, se va îngrozi, din pricina hotărârii luate împotriva lui de Domnul oştirilor.
Isaia 19:18	În vremea aceea, vor fi cinci cetăţi în ţara Egiptului, care vor vorbi limba Canaanului, şi vor jura pe Domnul oştirilor: una din ele se va numi cetatea nimicirii!
Isaia 19:19	Tot în vremea aceea va fi un altar pentru Domnul în ţara Egiptului, şi la hotar, va fi un stâlp de aducere aminte pentru Domnul.
Isaia 19:20	Acesta va fi pentru Domnul oştirilor un semn şi o mărturie în ţara Egiptului. Ei vor striga către Domnul din pricina asupritorilor, şi El le va trimite un mântuitor şi un apărător, care să-i izbăvească.
Isaia 19:21	Atunci Domnul Se va descoperi Egiptenilor, şi Egiptenii vor cunoaşte pe Domnul în ziua aceea. Vor aduce jertfe şi daruri de mâncare, vor face juruinţe Domnului şi le vor împlini.
Isaia 19:22	Astfel, Domnul va lovi pe Egipteni, îi va lovi, dar îi va tămădui. Ei se vor întoarce la Domnul, care-i va asculta, şi-i va vindeca.
Isaia 19:23	În aceeaşi vreme, va fi un drum care va duce din Egipt în Asiria: Asirienii se vor duce în Egipt şi Egiptenii în Asiria, şi Egiptenii împreună cu Asirienii vor sluji Domnului.
Isaia 19:24	Tot în vremea aceea, Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul şi cu Asiria, ca o binecuvântare în mijlocul pământului.
Isaia 19:25	Domnul oştirilor îi va binecuvânta şi va zice: "Binecuvântat să fie Egiptul, poporul Meu, şi Asiria, lucrarea mâinilor Mele, şi Israel, moştenirea Mea!"
Isaia 20:1	În anul când a venit Tartan la Asdod, trimis de Sargon, împăratul Asiriei, să bată Asdodul, şi l-a luat,
Isaia 20:2	în vremea aceea Domnul a vorbit lui Isaia, fiul lui Amoţ, şi i-a zis: "Du-te, dezleagă-ţi sacul de pe coapse şi scoate-ţi încălţămintea din picioare!" El a făcut aşa, a umblat gol şi desculţ.
Isaia 20:3	Şi Domnul a zis: "După cum robul meu Isaia umblă gol şi desculţ, trei ani de zile, ca semn şi înştiinţare pentru Egipt şi pentru Etiopia,
Isaia 20:4	tot aşa şi împăratul Asiriei va lua din Egipt şi din Etiopia prinşi de război şi surghiuniţi, tineri şi bătrâni, goi şi desculţi, şi cu spinarea descoperită, spre ruşinea Egiptului.
Isaia 20:5	Atunci se vor îngrozi şi se vor ruşina cei ce îşi puseseră încrederea în Etiopia, şi se făleau cu Egiptul.
Isaia 20:6	Şi locuitorii de pe ţărmul acesta vor zice în ziua aceea: "Iată ce a ajuns încrederea noastră, pe care ne bizuiserăm, ca să fim ajutaţi şi să fim izbăviţi de împăratul Asiriei! Cum vom scăpa acum?"
Isaia 21:1	Prorocie asupra pustiei mării. Cum înaintează vijelia de la miazăzi, aşa vine el din pustie, din ţara înfricoşată.
Isaia 21:2	O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul asupreşte, pustiitorul pustieşte. - "Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor, - zice Domnul."
Isaia 21:3	De aceea mi s-a umplut inima de nelinişte, m-apucă durerile, ca durerile unei femei când naşte. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremuratul mă împiedică să văd.
Isaia 21:4	Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă.
Isaia 21:5	Ei pun masa, straja veghează, şi ei mănâncă, beau... Dar deodată se aude strigând: "În picioare, voievozi! Ungeţi scutul!"
Isaia 21:6	Căci aşa mi-a vorbit Domnul: "Du-te şi pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea." -
Isaia 21:7	El a văzut călărime, călăreţi doi câte doi, călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile; şi asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă.
Isaia 21:8	Apoi a strigat, ca un leu: "Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, şi stăteam de strajă în toate nopţile.
Isaia 21:9	Şi iată că a venit călărime şi călăreţi doi câte doi." Apoi a luat iarăşi cuvântul, şi a zis: "A căzut, a căzut Babilonul, şi toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!"
Isaia 21:10	O, poporul meu, care ai fost stropşit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.
Isaia 21:11	Prorocie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: "Străjerule, cât mai este din noapte?" "Străjerule, mai este mult din noapte?"
Isaia 21:12	Străjerul răspunde: "Vine dimineaţa, şi este tot noapte. Dacă vreţi să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă, şi veniţi iarăşi."
Isaia 21:13	Prorocie asupra Arabiei. Veţi petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan!
Isaia 21:14	Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema duceţi pâine fugarilor!
Isaia 21:15	Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat, şi dinaintea unei lupte înverşunate.
Isaia 21:16	Căci aşa mi-a vorbit Domnul: "Încă un an, ca anii unui simbriaş, şi s-a isprăvit cu toată slava Chedarului.
Isaia 21:17	Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcaşi, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o.
Isaia 22:1	Prorocie asupra văii vedeniilor. "Ce este de vă suiţi cu toţii pe acoperişuri,
Isaia 22:2	cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă! Morţii tăi nu vor pieri ucişi de sabie, nici nu vor muri luptând.
Isaia 22:3	Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luaţi prinşi de arcaşi; toţi locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare.
Isaia 22:4	De aceea zic: "Întoarceţi-vă privirile de la mine, lăsaţi-mă să plâng cu amar; nu stăruiţi să mă mângâiaţi pentru nenorocirea fiicei poporului meu!
Isaia 22:5	Căci este o zi de necaz, de zdrobire şi de învălmăşeală, trimisă de Domnul, Dumnezeul oştirilor, în valea vedeniilor. Se dărâmă zidurile, şi răsună ţipete de durere spre munte.
Isaia 22:6	Elamul poartă tolba cu săgeţi; care de luptători, de călăreţi înaintează; Chirul dezveleşte scutul.
Isaia 22:7	Cele mai frumoase văi ale tale sunt pline de care, şi călăreţii se înşiruie de bătaie la porţile tale.
Isaia 22:8	Cele din urmă şanţuri de întărire ale lui Iuda sunt silite, şi în ziua aceasta cercetezi tu armăturile din casa pădurii.
Isaia 22:9	Vă uitaţi la spărturile cele multe făcute cetăţii lui David, şi opriţi apele iazului de jos.
Isaia 22:10	Număraţi casele Ierusalimului, şi le stricaţi, ca să întăriţi zidul.
Isaia 22:11	Faceţi o cămară între cele două ziduri, pentru apele iazului celui vechi; - dar nu vă uitaţi spre Cel ce a vrut aceste lucruri, nu vedeţi pe Cel ce de mult le-a pregătit.
Isaia 22:12	Şi totuşi Domnul, Dumnezeul oştirilor, vă cheamă în ziua aceea să plângeţi şi să vă bateţi în piept, să vă radeţi capul şi să vă încingeţi cu sac.
Isaia 22:13	Dar iată, în schimb, veselie şi bucurie! Se junghie boi şi se taie oi, se mănâncă la carne şi se bea la vin: "Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!" -
Isaia 22:14	Domnul oştirilor mi-a descoperit, şi mi-a zis: "Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta până nu veţi muri, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor."
Isaia 22:15	Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: "Du-te la curteanul acela, la Şebna, dregătorul casei împărăteşti, şi zi-i:
Isaia 22:16	"Ce ai tu aici la tine, şi pe cine ai aici, de-ţi sapi aici un mormânt?" El îşi sapă un mormânt sus pe înălţime, îşi scobeşte o locuinţă în stâncă!
Isaia 22:17	Iată, Domnul te va azvârli cu o aruncătură puternică, te va învârti ca pe un ghem.
Isaia 22:18	Te va azvârli, te va azvârli ca pe o minge, pe un pământ întins, şi acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ocara casei stăpânului tău!
Isaia 22:19	Vei fi izgonit din dregătoria ta, şi te va smulge Domnul din locul tău.
Isaia 22:20	"În ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia,
Isaia 22:21	îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brâul tău, şi voi da puterea ta în mâinile lui. El va fi un tată pentru locuitorii Ierusalimului şi pentru casa lui Iuda.
Isaia 22:22	Voi pune pe umărul lui cheia casei lui David: când va deschide el, nimeni nu va închide, şi când va închide el, nimeni nu va deschide.
Isaia 22:23	Îl voi împlânta ca pe un drug într-un loc tare, şi va fi un scaun de slavă pentru casa tatălui său.
Isaia 22:24	Pe el se va sprijini toată slava casei tatălui său, odraslele alese şi de ocară, toate sculele cele mici, atât lighenele cât şi vasele."
Isaia 22:25	"În ziua aceea, zice Domnul oştirilor, drugul acela împlântat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat şi va cădea, şi povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit."
Isaia 23:1	Prorocie împotriva Tirului. "Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din ţara Chitim le-a venit vestea aceasta."
Isaia 23:2	"Amuţiţi de groază, locuitori ai ţărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, care străbăteau marea!
Isaia 23:3	Veniturile lui erau grâul Nilului şi secerişul râului, aduse pe ape mari, aşa că el era târgul neamurilor."
Isaia 23:4	"Ruşinează-te Sidoane! căci aşa vorbeşte marea, cetăţuia mării: "Eu n-am avut durerile facerii, nici n-am născut, n-am hrănit tineri, nici n-am crescut fete."
Isaia 23:5	Când vor afla Egiptenii vestea aceasta, vor tremura auzind de căderea Tirului,
Isaia 23:6	şi vor zice: "Treceţi la Tarsis, bociţi-vă, locuitori ai ţărmului!
Isaia 23:7	Aceasta este cetatea voastră cea veselă, care avea o obârşie veche, şi ale cărei picioare o duceau să locuiască departe.
Isaia 23:8	Cine a luat această hotărâre împotriva Tirului, împărţitorul cununilor, el, ai cărui negustori erau nişte voievozi, şi ai cărui târgoveţi erau cei mai bogaţi de pe pământ?
Isaia 23:9	Domnul oştirilor a luat această hotărâre, ca să ruşineze mândria a tot ce străluceşte, şi să smerească pe toţi cei mari ai pământului:
Isaia 23:10	"Străbate-ţi ţara, ca Nilul, nici un brâu nu te mai strânge, fiica Tarsisului! Nu mai este nici un jug!
Isaia 23:11	Domnul Şi-a întins mâna asupra mării; a făcut să tremure împărăţii; a poruncit nimicirea cetăţuilor Canaanului,
Isaia 23:12	şi a zis: "De acum nu te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiica Sidonului! Scoală-te şi treci în ţara Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă.
Isaia 23:13	Iată pe Haldei, care nu erau un popor, locuitorii aceştia ai pustiei, cărora Asirianul le-a întemeiat o ţară; ei înalţă turnuri, surpă casele împărăteşti ale Tirului, le prefac în dărâmături."
Isaia 23:14	"Bociţi-vă, corăbii din Tarsis! Căci cetăţuia voastră este nimicită."
Isaia 23:15	În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării şaptezeci de ani, cât ţine viaţa unui împărat, dar după şaptezeci de ani, se va întâmpla Tirului ca şi curvei despre care vorbeşte cântecul:
Isaia 23:16	"Ia harfa şi străbate cetatea, curvă dată uitării; cântă bine, cântă-ţi cântecele de mai multe ori, ca iarăşi să-şi aducă lumea aminte de tine."
Isaia 23:17	Tot aşa, după şaptezeci de ani, Domnul va cerceta Tirul, şi se va întoarce iarăşi la câştigul lui; va avea legături cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului;
Isaia 23:18	dar câştigul şi plata lui vor fi închinate Domnului, nu vor fi nici strânse nici păstrate; ci câştigul lui va aduce celor ce locuiesc înaintea Domnului, o hrană îmbelşugată şi haine strălucite.
Isaia 24:1	Iată, Domnul deşartă ţara şi o pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii;
Isaia 24:2	cum se întâmplă preotului se întâmplă şi poporului, stăpânului ca şi slugii, stăpânei ca şi slujnicei, vânzătorului ca şi cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca şi celui ce ia cu împrumut, datornicului ca şi cel căruia îi este dator.
Isaia 24:3	Ţara este pustiită de tot şi prădată; căci Domnul a hotărât aşa.
Isaia 24:4	Ţara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniţi şi tânjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere,
Isaia 24:5	căci ţara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile, şi rupeau legământul cel veşnic!
Isaia 24:6	De aceea mănâncă blestemul ţara, şi suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sunt prăpădiţi locuitorii ţării, şi nu mai rămâne decât un mic număr din ei.
Isaia 24:7	Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă, suspină.
Isaia 24:8	A încetat desfătarea timpanelor, s-a sfârşit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harfei.
Isaia 24:9	Nu se mai cântă când se bea vin, şi băuturile tari li se par amare celor ce le beau.
Isaia 24:10	Cetatea pustie este dărâmată; toate casele sunt închise, nu mai intră nimeni în ele.
Isaia 24:11	Pe uliţe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nici o veselie în ţară.
Isaia 24:12	Numai pustiire a mai rămas în cetate, şi porţile stau dărâmate.
Isaia 24:13	Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci când se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.
Isaia 24:14	Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, îşi înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.
Isaia 24:15	"Proslăviţi dar pe Domnul în locurile unde străluceşte lumină, lăudaţi Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării!"
Isaia 24:16	De la marginile pământului auzim cântând: "Slavă celui neprihănit!" Dar eu zic: "Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!" Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se înverşunează la jaf.
Isaia 24:17	Groaza, groapa, şi laţul, vin peste tine, locuitor al ţării!
Isaia 24:18	Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci se deschid stăvilarele de sus, şi se clatină temeliile pământului!
Isaia 24:19	Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă,
Isaia 24:20	pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică.
Isaia 24:21	În ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oştirea de sus, iar pe pământ pe împăraţii pământului.
Isaia 24:22	Aceştia vor fi strânşi ca prinşi de război şi puşi într-o temniţă, vor fi închişi în gherle, şi, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiţi.
Isaia 24:23	Luna va fi acoperită de ruşine, şi soarele de groază; căci Domnul oştirilor va împărăţi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, strălucind de slavă în faţa bătrânilor Lui.
Isaia 25:1	"Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înălţa! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte s-au împlinit cu credincioşie.
Isaia 25:2	Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într-un morman de pietre, cetăţuia cea tare într-o grămadă de dărâmături; cetatea cea mare a străinilor este nimicită, şi niciodată nu va mai fi zidită.
Isaia 25:3	De aceea Te slăvesc popoarele puternice, şi cetăţile neamurilor puternice se tem de Tine.
Isaia 25:4	Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeşte în zid.
Isaia 25:5	Cum domoleşti căldura într-un pământ arzător, aşa ai domolit zarva străinilor; cum este înăbuşită căldura de umbra unui nor, aşa au fost înăbuşite cântările de biruinţă ale asupritorilor."
Isaia 25:6	Domnul oştirilor pregăteşte tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăţ de bucate gustoase, un ospăţ de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi şi limpezite.
Isaia 25:7	Şi, pe muntele acesta, înlătură marama care acoperă toate popoarele, şi învelitoarea care înfăşură toate neamurile;
Isaia 25:8	nimiceşte moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu şterge lacrimile de pe toate feţele, şi îndepărtează de pe tot pământul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit.
Isaia 25:9	În ziua aceea, vor zice: "Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mântui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum să ne înveselim, şi să ne bucurăm de mântuirea Lui!
Isaia 25:10	Căci mâna Domnului se odihneşte pe muntele acesta; dar Moabul este călcat în picioare pe loc, cum este călcat în picioare paiul în bălegar.
Isaia 25:11	În mijlocul acestei băltoace, el îşi întinde mâinile, cum le întinde înotătorul ca să înoate; dar Domnul îi doboară mândria, şi face de nimica dibăcia mâinilor lui.
Isaia 25:12	El surpă, prăbuşeşte întăriturile înalte ale zidurilor tale, le prăbuşeşte la pământ, în ţărână."
Isaia 26:1	În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: "Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri şi întăritură.
Isaia 26:2	Deschideţi porţile, ca să intre neamul cel neprihănit şi credincios.
Isaia 26:3	Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.
Isaia 26:4	Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.
Isaia 26:5	El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ, şi a aruncat-o în ţărână.
Isaia 26:6	Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub paşii celor obijduiţi.
Isaia 26:7	Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care eşti fără prihană, netezeşti cărarea dreptului.
Isaia 26:8	De aceea Te aşteptăm, Doamne, şi pe calea judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău şi după pomenirea Ta.
Isaia 26:9	Sufletul meu Te doreşte noaptea, şi duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea.
Isaia 26:10	Dacă ierţi pe cel rău, el totuşi nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara în care domneşte neprihănirea, şi nu caută la măreţia Domnului.
Isaia 26:11	Doamne, mâna Ta este puternică: ei n-o zăresc! Dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău, şi vor fi ruşinaţi; va arde focul pe vrăjmaşii Tăi.
Isaia 26:12	Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlineşti pentru noi.
Isaia 26:13	Doamne, Dumnezeul nostru, alţi stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine, şi numai Numele Tău îl chemăm.
Isaia 26:14	Cei ce sunt morţi acum nu vor mai trăi, sunt nişte umbre, şi nu se vor mai scula; căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit, şi le-ai şters pomenirea.
Isaia 26:15	Înmulţeşte poporul, Doamne! Înmulţeşte poporul, arată-Ţi slava; dă înapoi toate hotarele ţării.
Isaia 26:16	Doamne, ei Te-au căutat, când erau în strâmtorare; au început să se roage, când i-ai pedepsit.
Isaia 26:17	Cum se zvârcoleşte o femeie însărcinată, gata să nască, şi cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, aşa am fost noi, departe de Faţa Ta, Doamne!
Isaia 26:18	Am zămislit, am simţit dureri, şi, când să naştem, am născut vânt: ţara nu este mântuită, şi locuitorii ei nu sunt născuţi.
Isaia 26:19	Să învie dar morţii Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! - Treziţi-vă şi săriţi de bucurie, cei ce locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viaţă, şi pământul va scoate iarăşi afară pe cei morţi."
Isaia 26:20	"Du-te, poporul meu, intră în odaia ta, şi încuie uşa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia!
Isaia 26:21	Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui, să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului; şi pământul va da sângele pe faţă, şi nu va mai acoperi uciderile.
Isaia 27:1	În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare şi tare, Leviatanul, Babilonul, şarpele fugar (Asur), şi Leviatanul, şarpele inelat (Babel), şi va ucide balaurul de lângă mare (Egiptul).
Isaia 27:2	În ziua aceea, cântaţi o cântare asupra viei celei mai alese:
Isaia 27:3	"Eu, Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi şi noapte ca să n-o vatăme nimeni.
Isaia 27:4	N-am nici o mânie. Dar dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi merge la luptă împotriva lor, şi-i voi arde pe toţi,
Isaia 27:5	afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine."
Isaia 27:6	În vremurile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori şi va odrăsli, şi va umple lumea cu roadele lui.
Isaia 27:7	L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau?
Isaia 27:8	Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luându-l cu suflarea năpraznică a vântului de răsărit.
Isaia 27:9	Astfel nelegiuirea lui Iacov a fost ispăşită, şi iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca nişte pietre de var prefăcute în ţărână; idolii Astartei şi stâlpii soarelui nu se vor mai ridica.
Isaia 27:10	Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns o locuinţă lăsată şi părăsită ca pustia. În ea paşte viţelul, în ea se culcă şi-i mănâncă ramurile.
Isaia 27:11	Când i se usucă ramurile, sunt rupte; vin femeile, să le ardă. Căci acesta era un popor fără pricepere; de aceea Cel ce l-a făcut n-a avut milă de el, şi Cel ce l-a întocmit nu l-a iertat.
Isaia 27:12	În vremea aceea, Domnul va scutura roade de la cursul Râulul până la pârâul Egiptului; iar voi veţi fi strânşi unul câte unul, copii ai lui Israel!
Isaia 27:13	În ziua aceea, se va suna cu trâmbiţa cea mare şi atunci se vor întoarce cei surghiuniţi din ţara Asiriei şi fugarii din ţara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfânt, Ierusalim.
Isaia 28:1	Vai de cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim, de floarea veştejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată!
Isaia 28:2	Iată că vine de la Domnul, un om tare şi puternic, ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari şuvoaie de ape, care o doboară cu putere la pământ.
Isaia 28:3	Va fi călcată în picioare, cununa îngâmfată a beţivilor lui Efraim;
Isaia 28:4	şi floarea veştejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor şi pe care, abia o iei în mână, şi îndată o şi înghiţi.
Isaia 28:5	În ziua aceea, Domnul oştirilor va fi o cunună strălucitoare şi o podoabă măreaţă pentru rămăşiţa poporului,
Isaia 28:6	sau: un duh de dreptate pentru cel ce stă pe scaunul de judecată, şi o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaş înapoi până la porţile lui.
Isaia 28:7	Dar şi ei, se clatină de vin, şi băuturile tari îi ameţesc; preoţi şi proroci sunt îmbătaţi de băuturi tari, sunt stăpâniţi de vin, au ameţeli din pricina băuturilor tari; se clatină când prorocesc, se poticnesc când judecă.
Isaia 28:8	Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, şi nu mai este nici un loc curat. -
Isaia 28:9	Ei zic: "Pe cine vrea el să înveţe înţelepciunea? Cui vrea să dea învăţături? Unor copii înţărcaţi de curând, luaţi de la ţâţă?
Isaia 28:10	Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo." -
Isaia 28:11	Ei bine! Prin nişte oameni cu buze bâlbâitoare şi cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul.
Isaia 28:12	El îi zicea: "Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să se odihnească; iată locul de odihnă!" Dar ei n-au vrut să asculte,
Isaia 28:13	şi pentru ei cuvântul Domnului va fi: "Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo", ca mergând, să cadă pe spate şi să se zdrobească, să dea în laţ şi să fie prinşi.
Isaia 28:14	De aceea ascultaţi Cuvântul Domnului, batjocoritorilor, care stăpâniţi peste poporul acesta din Ierusalim!
Isaia 28:15	Pentru că ziceţi: "Noi am făcut un legământ cu moartea, am făcut o învoială cu locuinţa morţilor: când va trece urgia apelor năvălitoare, nu ne va atinge, căci avem ca loc de scăpare neadevărul şi ca adăpost minciuna!"
Isaia 28:16	de aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: "Iată, pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preţ, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grăbi să fugă.
Isaia 28:17	Voi face din neprihănire o lege, şi din dreptate o cumpănă; şi grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, şi apele vor îneca adăpostul minciunii.
Isaia 28:18	Aşa că legământul vostru cu moartea va fi nimicit, şi învoiala voastră cu locuinţa morţilor nu va dăinui. Când va trece urgia apelor năvălitoare, veţi fi striviţi de ea.
Isaia 28:19	Ori de câte ori va trece, vă va apuca; căci va trece în toate dimineţile, zi şi noapte, şi numai vuietul ei vă va îngrozi."
Isaia 28:20	Patul va fi prea scurt, ca să te întinzi în el, şi învelitoarea prea îngustă, ca să te înveleşti cu ea.
Isaia 28:21	Căci Domnul Se va scula ca la muntele Peraţim, şi Se va mânia ca în valea Gabaonului, ca să-Şi facă lucrarea, lucrarea Lui ciudată, ca să-Şi împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit.
Isaia 28:22	Acum, nu batjocoriţi, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile; căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oştirilor, că nimicirea întregii ţări este hotărâtă.
Isaia 28:23	"Plecaţi-vă urechea, şi ascultaţi glasul meu! Fiţi cu luare aminte, şi ascultaţi cuvântul meu!
Isaia 28:24	Cel ce ară pentru semănătură, ară oare necontenit? Necontenit îşi brăzdează şi îşi grăpează el pământul?
Isaia 28:25	Oare după ce a netezit faţa pământului, nu aruncă el măzăriche şi seamănă chimen? Nu pune el grâul în rânduri, orzul într-un loc deosebit, şi alacul pe margini?
Isaia 28:26	Dumnezeul lui l-a învăţat să facă aşa, El i-a dat aceste învăţături.
Isaia 28:27	Măzărichea nu se treieră cu leasa, şi roata carului nu trece peste chimen; ci măzărichea se bate cu băţul, şi chimenul cu nuiaua.
Isaia 28:28	Grâul se bate, dar nu se bate necontenit; împingi peste el roata carului şi caii, dar nu-l sfărâmi.
Isaia 28:29	Şi lucrul acesta vine de la Domnul oştirilor; minunat este planul Lui, şi mare este înţelepciunea Lui."
Isaia 29:1	Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care a tăbărât David! "Adăugaţi an la an, şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor.
Isaia 29:2	Apoi voi împresura pe Ariel; plânsete şi gemete vor fi în ea şi cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.
Isaia 29:3	Căci te voi împresura din toate părţile, te voi înconjura cu cete de străjeri, şi voi ridica întărituri de şanţuri împotriva ta.
Isaia 29:4	Vei fi doborât la pământ şi de acolo vei vorbi, şi din ţărână ţi se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieşi din pământ ca al unei năluci, şi din ţărână îţi vei şopti cuvintele.
Isaia 29:5	Dar mulţimea vrăjmaşilor tăi va fi ca o pulbere măruntă, şi mulţimea asupritorilor va fi ca pleava care zboară, şi aceasta deodată, într-o clipă."
Isaia 29:6	De la Domnul oştirilor va veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ şi pocnet puternic, cu vijelie şi furtună, şi cu flacăra unui foc mistuitor.
Isaia 29:7	Şi, ca un vis, ca o vedenie de noapte, aşa va fi mulţimea neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui şi cetăţuii lui, strângându-l de aproape.
Isaia 29:8	După cum cel flămând visează că mănâncă, şi se trezeşte cu stomacul gol, şi, după cum cel însetat visează că bea, şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea nestâmpărată: tot aşa va fi şi cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului.
Isaia 29:9	"Rămâneţi încremeniţi şi uimiţi! Închideţi ochii şi fiţi orbi!" "Ei sunt beţi; dar nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari.
Isaia 29:10	Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v-a închis ochii, prorocilor, şi v-a acoperit capetele, văzătorilor.
Isaia 29:11	De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite. Dacă o dai cuiva care ştie să citească, şi-i zici; "Ia citeşte!" El răspunde: "Nu pot, căci este pecetluită!"
Isaia 29:12	Sau dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi-i zici: "Ia citeşte!" El răspunde: "Nu ştiu să citesc."
Isaia 29:13	Domnul zice: "Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decât o învăţătură de datină omenească.
Isaia 29:14	De aceea voi lovi iarăşi pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri, şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută."
Isaia 29:15	Vai de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric, şi zic: "Cine ne vede şi cine ne ştie?"
Isaia 29:16	Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: "Nu m-a făcut el?" Sau poate vasul să zică despre olar: "El nu se pricepe?"
Isaia 29:17	Peste puţină vreme, Libanul se va preface în pomăt, şi pomătul va fi socotit ca o pădure!
Isaia 29:18	În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii, şi ochii orbilor, izbăviţi de negură şi întuneric, vor vedea.
Isaia 29:19	Cei nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul, şi săracii se vor înveseli de Sfântul lui Israel.
Isaia 29:20	Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, şi toţi cei ce pândeau nelegiuirea vor fi nimiciţi:
Isaia 29:21	cei ce osândeau pe alţii la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetăţii, şi năpăstuiau fără temei pe cel nevinovat.
Isaia 29:22	De aceea aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: "Acum Iacov nu va mai roşi de ruşine, şi nu i se va mai îngălbeni faţa acum.
Isaia 29:23	Căci când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea mâinilor Mele, Îmi vor sfinţi Numele; vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov, şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
Isaia 29:24	Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta pricepere, şi cei ce cârteau vor lua învăţătură."
Isaia 30:1	"Vai, - zice Domnul - de copiii răzvrătiţi, care iau hotărâri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, şi îngrămădesc astfel păcat peste păcat!
Isaia 30:2	Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor!
Isaia 30:3	Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de ruşine, şi adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară.
Isaia 30:4	Căci voievozii lui au şi ajuns la Ţoan, şi trimişii lui au şi atins Hanesul.
Isaia 30:5	Dar toţi vor rămâne de ruşine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre ruşinea şi ocara lor."
Isaia 30:6	Prorocie asupra unor dobitoace de la miazăzi: printr-un ţinut strâmtorat şi necăjit, de unde vine leoaica şi leul, năpârca şi şarpele zburător, îşi duc ei bogăţiile în spinarea măgarilor, şi vistieriile pe cocoaşa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.
Isaia 30:7	Căci ajutorul Egiptului nu este decât deşertăciune şi nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: "zarvă fără nici o ispravă."
Isaia 30:8	"Du-te acum - zice Domnul - de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliţă, şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie şi în veci de veci.
Isaia 30:9	Scrie că: "Poporul acesta este un popor răzvrătit, nişte copii mincinoşi, nişte copii care nu vor să asculte Legea Domnului,
Isaia 30:10	care zic văzătorilor: "Să nu vedeţi!" şi prorocilor: "Să nu prorociţi adevăruri, ci spuneţi-ne lucruri măgulitoare, prorociţi-ne lucruri închipuite!
Isaia 30:11	Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare, lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!"
Isaia 30:12	De aceea aşa vorbeşte Sfântul lui Israel: "Fiindcă lepădaţi cuvântul acesta, şi vă încredeţi în silnicie şi vicleşuguri, şi vă sprijiniţi pe ele,
Isaia 30:13	de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgându-se, ameninţă să cadă, şi a cărui prăbuşire vine deodată, într-o clipă:
Isaia 30:14	îl sfărâmă cum se sfărâmă un vas de pământ, care se sfărâmă fără nici o milă, şi din ale cărui sfărâmături nu mai rămâne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră, sau să scoţi apă din fântână."
Isaia 30:15	Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: "În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră." Dar n-aţi voit!
Isaia 30:16	Ci aţi zis: "Nu! Ci vom fugi pe cai!" - "De aceea veţi şi fugi!" - "Vom călări pe cai iuţi!" - "De aceea cei ce vă vor urmări vor fi şi mai iuţi!
Isaia 30:17	O mie vor fugi la ameninţarea unuia singur; şi când vă vor ameninţa cinci, toţi veţi fugi, până veţi rămâne ca un stâlp pe vârful unui munte, şi ca un steag pe creştetul unui deal."
Isaia 30:18	"Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi, şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El!
Isaia 30:19	Da, popor al Sionului, locuitor al Ierusalimului, nu vei mai plânge! El Se va îndura de tine, când vei striga; cum va auzi, te va asculta.
Isaia 30:20	Domnul vă va da pâine în necaz, şi apă în strâmtorare. Învăţătorii tăi nu se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învăţătorii tăi.
Isaia 30:21	Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: "Iată drumul, mergeţi pe el!" Când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.
Isaia 30:22	Veţi socoti ca spurcate argintul care vă acoperă idolii şi aurul cu care sunt poleite chipurile turnate. Ca pe o necurăţie le vei arunca, şi le vei zice: "Afară cu voi de aici!"
Isaia 30:23	Atunci El va da ploaie peste sămânţa pe care o vei pune în pământ, şi pâinea, pe care o va da pământul, va fi gustoasă şi hrănitoare; în acelaşi timp, turmele tale vor paşte în păşuni întinse.
Isaia 30:24	Boii şi măgarii, care ară pământul, vor mânca un nutreţ sărat, vânturat cu lopata şi cu ciurul.
Isaia 30:25	Pe orice munte înalt şi pe orice deal înalt, vor izvorî râuri, curgeri de apă, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.
Isaia 30:26	Şi lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de şapte ori mai mare (ca lumina a şapte zile), când va lega Domnul vânătăile poporului Său, şi va tămădui rana loviturilor lui."
Isaia 30:27	"Iată, Numele Domnului vine din depărtare! Mânia Lui este aprinsă, şi un pârjol puternic; buzele Lui sunt pline de urgie, şi limba Lui este ca un foc mistuitor;
Isaia 30:28	suflarea Lui este ca un şuvoi ieşit din albie, care ajunge până la gât ca să ciuruiască neamurile cu ciurul nimicirii, şi să pună o zăbală înşelătoare în fălcile popoarelor.
Isaia 30:29	Voi însă veţi cânta ca în noaptea când se prăznuieşte sărbătoarea, veţi fi cu inima veselă, ca cel ce merge în sunetul flautului, ca să se ducă la muntele Domnului, spre Stânca lui Israel.
Isaia 30:30	Şi Domnul va face să răsune glasul Lui măreţ, Îşi va arăta braţul gata să lovească, în mânia Lui aprinsă, în mijlocul flăcării unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, furtunii şi pietrelor de grindină.
Isaia 30:31	Atunci, Asirianul va tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu nuiaua Sa.
Isaia 30:32	La fiecare lovitură de nuia hotărâtă, pe care i-o va da Domnul, se vor auzi timpanele şi harfele, Domnul va lupta împotriva lui cu mâna ridicată.
Isaia 30:33	Căci de multă vreme este pregătit un rug, gătit şi pentru împărat: adânc şi lat este făcut, cu foc şi lemne din belşug. Suflarea Domnului îl aprinde ca un şuvoi de pucioasă."
Isaia 31:1	Vai de cei ce se pogoară în Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai şi se încred în mulţimea carelor şi în puterea călăreţilor, dar nu privesc spre Sfântul lui Israel, şi nu caută pe Domnul!
Isaia 31:2	Dar şi El, este înţelept şi aduce nenorocirea, şi nu Îşi ia vorbele înapoi, ci Se ridică împotriva casei celor răi, şi împotriva ajutorului celor ce săvârşesc nelegiuirea.
Isaia 31:3	Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, şi caii lui sunt carne nu duh. Doar mâna să-Şi întindă Domnul, şi ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, şi vor pieri cu toţii.
Isaia 31:4	Căci aşa mi-a vorbit Domnul: "Cum mugeşte leul şi puiul de leu asupra prăzii, în ciuda tuturor păstorilor strânşi împotriva lui, şi nu se înspăimântă de glasul lor, nici nu se sperie de numărul lor, aşa Se va pogorî şi Domnul oştirilor să lupte pe muntele Sionului şi pe dealul lui.
Isaia 31:5	Cum îşi întind păsările aripile peste puii lor, aşa va ocroti Domnul oştirilor Ierusalimul, îl va ocroti şi-l va izbăvi, îl va cruţa şi-l va mântui."
Isaia 31:6	"Întoarceţi-vă la Acela de la care v-aţi abătut mult, copii ai lui Israel."
Isaia 31:7	"Căci în ziua aceea, fiecare îşi va lepăda idolii de argint şi de aur, pe care vi i-aţi făcut cu mâinile voastre nelegiuite.
Isaia 31:8	Şi Asirianul va cădea ucis de o sabie, dar nu a unui om: îl va nimici o sabie, dar nu este a unui om; va fugi de sabie, şi tinerii lui războinici vor fi robiţi.
Isaia 31:9	Stânca lui se va topi de groază, şi căpeteniile lui vor tremura înaintea steagului, - zice Domnul, - care Îşi are focul în Sion şi cuptorul în Ierusalim."
Isaia 32:1	"Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voievozii vor cârmui cu nepărtinire.
Isaia 32:2	Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete.
Isaia 32:3	Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte.
Isaia 32:4	Inima celor uşuratici va pricepe şi va înţelege, şi limba gângavilor va vorbi iute şi desluşit.
Isaia 32:5	Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.
Isaia 32:6	Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui gândeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămând, şi să ia băutura celui însetat.
Isaia 32:7	Armele mişelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar când pricina săracului este dreaptă.
Isaia 32:8	Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese."
Isaia 32:9	"Femei fără grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, luaţi aminte la cuvântul meu!
Isaia 32:10	Într-un an şi câteva zile, veţi tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, şi strângerea poamelor nu va mai veni.
Isaia 32:11	Îngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi încingeţi-vă coapsele cu haine de jale!
Isaia 32:12	Bateţi-vă pieptul, aducându-vă aminte de frumuseţea câmpiilor şi de rodnicia viilor.
Isaia 32:13	Pe pământul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi în toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.
Isaia 32:14	Casa împărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul şi turnul vor sluji pe vecie ca peşteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele, şi turmele vor paşte,
Isaia 32:15	până când se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pământ, şi pomătul va fi privit ca o pădure.
Isaia 32:16	Atunci nepărtinirea va locui în pustie, şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt.
Isaia 32:17	Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.
Isaia 32:18	Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite.
Isaia 32:19	Dar pădurea va fi prăbuşită sub grindină şi cetatea plecată adânc.
Isaia 32:20	Ferice de voi, care semănaţi pretutindeni de-a lungul apelor, şi care daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!"
Isaia 33:1	"Vai de tine, pustiitorule, care totuşi n-ai fost pustiit; care jefuieşti, şi n-ai fost jefuit încă! După ce vei sfârşi de pustiit, vei fi pustiit şi tu, după ce vei isprăvi de jefuit, vei fi jefuit şi tu."
Isaia 33:2	"Doamne, ai milă de noi! Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă şi izbăvirea noastră la vreme de nevoie!
Isaia 33:3	Când răsună glasul Tău, popoarele fug; când Te scoli Tu, neamurile se împrăştie."
Isaia 33:4	"Şi prada voastră va fi strânsă cum strânge muşiţa: sar peste ea cum sar lăcustele."
Isaia 33:5	Domnul este înălţat, şi locuieşte în înălţime. El umple Sionul de nepărtinire şi dreptate.
Isaia 33:6	"Zilele tale sunt statornice, înţelepciunea şi priceperea sunt un izvor de mântuire"; frica de Domnul, iată comoara Sionului.
Isaia 33:7	Iată, vitejii strigă afară; solii păcii plâng cu amar.
Isaia 33:8	Drumurile sunt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legământul, dispreţuieşte cetăţile, nu se uită la nimeni.
Isaia 33:9	Ţara jeleşte şi este întristată; Libanul este plin de ruşine, tânjeşte; Saronul este ca o pustie; Basanul şi Carmelul îşi scutură frunza.
Isaia 33:10	"Acum Mă voi scula, - zice Domnul, - acum Mă voi înălţa, acum Mă voi ridica.
Isaia 33:11	Aţi zămislit fân, şi naşteţi paie de mirişte; suflarea voastră de mânie împotriva Ierusalimului este un foc, care pe voi înşivă vă va arde de tot.
Isaia 33:12	Popoarele vor fi ca nişte cuptoare de var, ca nişte spini tăiaţi care ard în foc."
Isaia 33:13	"Voi, cei de departe, ascultaţi ce am făcut! Şi voi, cei de aproape, vedeţi puterea mea!"
Isaia 33:14	Păcătoşii sunt îngroziţi, în Sion, un tremur a apucat pe cei nelegiuiţi, care zic: "Cine din noi va putea să rămână lângă un foc mistuitor?" "Cine din noi va putea să rămână lângă nişte flăcări veşnice?"
Isaia 33:15	Cel ce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin stoarcere, cel ce îşi trage mâinile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de sânge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,
Isaia 33:16	acela va locui în locurile înalte; stânci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi apa nu-i va lipsi."
Isaia 33:17	"Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui, vor privi ţara în toată întinderea ei.
Isaia 33:18	Inima ta îşi va aduce aminte de groaza trecută şi va zice: "Unde este logofătul? Unde este vistiernicul? Unde este cel ce veghea asupra turnurilor?"
Isaia 33:19	Atunci nu vei mai vedea pe poporul acela îndrăzneţ, pe poporul cu vorbirea încâlcită de n-o puteai înţelege, cu limba gângavă, de n-o puteai pricepe.
Isaia 33:20	Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! Ochii tăi vor vedea Ierusalimul, ca locuinţă liniştită, ca un cort, care nu va mai fi mutat, ai cărui ţăruşi nu vor mai fi scoşi niciodată, şi ale cărui funii nu vor mai fi dezlegate.
Isaia 33:21	Da, acolo cu adevărat Domnul este minunat pentru noi: El ne ţine loc de râuri, de pâraie late, unde totuşi nu pătrund corăbii cu lopeţi, şi nu trece nici un vas puternic.
Isaia 33:22	Căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru: El ne mântuieşte!
Isaia 33:23	Funiile tale s-au slăbit, aşa că nu mai pot strânge piciorul catargului, şi nu mai pot întinde pânzele. Atunci se împarte prada, care-i aşa de mare, că până şi ologii iau parte la ea.
Isaia 33:24	Nici un locuitor nu zice: "Sunt bolnav!" Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui."
Isaia 34:1	Apropiaţi-vă, neamuri, să auziţi! Popoare, luaţi aminte!" S-asculte pământul, el şi ce-l umple, lumea cu toate făpturile ei!
Isaia 34:2	Căci Domnul este mâniat pe toate neamurile, şi plin de urgie pe toată oştirea lor: El le nimiceşte cu desăvârşire, le măcelăreşte de tot.
Isaia 34:3	Morţii lor sunt aruncaţi, trupurile lor moarte miros greu, şi se topesc munţii de sângele lor.
Isaia 34:4	Toată oştirea cerurilor piere, cerurile sunt făcute sul ca o carte, şi toată oştirea lor cade, cum cade frunza de viţă, cum cade frunza de smochin.
Isaia 34:5	"Căci sabia Mea - zice Domnul - s-a îmbătat în ceruri; iată, se va pogorî asupra Edomului, asupra poporului, pe care l-am sortit nimicirii, ca să-l pedepsesc."
Isaia 34:6	Sabia Domnului este plină de sânge, unsă cu grăsime, cu sângele mieilor şi ţapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor; căci Domnul ţine un praznic de jertfe la Boţra, şi un mare măcel este în ţara Edomului.
Isaia 34:7	Bivolii cad împreună cu ei, şi boii împreună cu taurii; ţara lor se adapă cu sânge, şi ţărâna se umple de grăsime.
Isaia 34:8	Căci este o zi de răzbunare a Domnului, un an de răsplătire şi răzbunare pentru Sion.
Isaia 34:9	Pâraiele Edomului se vor preface în smoală, şi pulberea lui în pucioasă; da, ţara lui va fi ca smoala care arde.
Isaia 34:10	Nu se va stinge nici zi nici noapte, şi fumul lui se va înălţa în veci. Din veac în veac va fi pustiit, şi nimeni nu va trece prin el în veci de veci.
Isaia 34:11	Ci pelicanul şi ariciul îl vor stăpâni, bufniţa şi corbul îl vor locui. Se va întinde peste el funia pustiirii, şi cumpăna nimicirii.
Isaia 34:12	Nu vor mai fi în el fruntaşi, ca să aleagă un împărat, şi toţi voievozii lui vor fi nimiciţi.
Isaia 34:13	În casele lui împărăteşti vor creşte spinii, în cetăţuile lui mărăcini şi urzici. Acolo va fi locuinţa şacalilor şi vizuina struţilor.
Isaia 34:14	Fiarele din pustie se vor întâlni acolo cu câinii sălbatici, şi ţapii păroşi se vor chema unii pe alţii. Acolo îşi va avea locuinţa năluca nopţii, şi îşi va găsi un loc de odihnă.
Isaia 34:15	Acolo îşi va face cuibul şarpele de noapte, îşi va pune ouăle, le va cloci, şi îşi va strânge puii la umbra lui; acolo se vor strânge toţi ulii: fiecare la tovarăşul lui.
Isaia 34:16	Căutaţi în cartea Domnului, şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi, nici una nici alta nu vor da greş, căci gura Domnului a poruncit lucrul acesta: Duhul Lui va strânge acele sălbăticiuni.
Isaia 34:17	El a tras la sorţ pentru ele şi mâna Lui le-a împărţit cu funia de măsurat ţara aceasta: ele o vor stăpâni totdeauna şi o vor locui din veac în veac.
Isaia 35:1	Pustia şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va înveseli, şi va înflori ca trandafirul;
Isaia 35:2	se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cântece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, măreţia Dumnezeului nostru.
Isaia 35:3	"Întăriţi mâinile slăbănogite, şi întăriţi genunchii care se clatină.
Isaia 35:4	Spuneţi celor slabi de inimă: "Fiţi tari, şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Dumnezeu; El însuşi va veni, şi vă va mântui."
Isaia 35:5	Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor;
Isaia 35:6	atunci şchiopul va sări ca un cerb, şi limba mutului va cânta de bucurie; căci în pustie vor ţâşni ape, şi în pustietate pâraie;
Isaia 35:7	marea de nisip se va preface în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape. În vizuina care slujea de culcuş şacalilor, vor creşte trestii şi papură.
Isaia 35:8	Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfântă: nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească.
Isaia 35:9	Pe calea aceasta nu va fi nici un leu, şi nici o fiară sălbatică nu va apuca pe ea, nici nu va fi întâlnită pe ea, ci cei răscumpăraţi vor umbla pe ea.
Isaia 35:10	Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce, şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi!
Isaia 36:1	În al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite ale lui Iuda şi le-a luat.
Isaia 36:2	Şi împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Rabşache, cu o puternică oştire. Rabşache s-a oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul ogorului înălbitorului.
Isaia 36:3	Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, s-a dus la el, cu logofătul Şebna, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul (arhivarul).
Isaia 36:4	Rabşache le-a zis: "Spuneţi lui Ezechia: "Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: "Ce este încrederea aceasta, pe care te bizui?"
Isaia 36:5	Eu îţi spun că acestea sunt vorbe în vânt: pentru război trebuie chibzuinţă şi putere. În cine ţi-ai pus dar încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea?
Isaia 36:6	Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat ca sprijin această trestie ruptă, care înţeapă şi străpunge mâna oricui se sprijineşte pe ea! Aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.
Isaia 36:7	Dar poate că îmi vei spune: "Ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!" Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: "Să vă închinaţi înaintea acestui altar?"
Isaia 36:8	Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei, şi-ţi voi da două mii de cai; să vedem dacă poţi face rost de călăreţi ca să încalece pe ei!
Isaia 36:9	Cum ai putea să stai tu împotriva unei singure căpetenii, dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu? Şi totuşi tu îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi pentru călăreţi.
Isaia 36:10	Şi apoi, fără voia Domnului m-am suit eu împotriva ţării acesteia s-o nimicesc? Domnul mi-a zis: "Suie-te împotriva ţării acesteia, şi nimiceşte-o!"
Isaia 36:11	Eliachim, Şebna şi Ioah au zis lui Rabşache: "Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba evreiască, în auzul poporului care este pe zid."
Isaia 36:12	Rabşache a răspuns: "Oare stăpânului tău şi ţie m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Nu m-a trimis el să le spun oamenilor acestora, care şed pe zid ca să-şi mănânce baliga şi să-şi bea udul împreună cu voi?"
Isaia 36:13	Apoi Rabşache a înaintat şi a strigat cu toată puterea lui în limba evreiască: "Ascultaţi cuvintele marelui împărat, împăratul Asiriei!
Isaia 36:14	Aşa vorbeşte împăratul: "Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească.
Isaia 36:15	Nu vă lăsaţi mângâiaţi de Ezechia cu încrederea în Domnul, când vă zice: "Domnul ne va izbăvi, şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei."
Isaia 36:16	Nu ascultaţi pe Ezechia. Căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: "Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va mânca din via lui şi din smochinul lui, şi va bea apă din fântâna lui,
Isaia 36:17	până voi veni, şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, într-o ţară plină de grâu şi de vin, o ţară plină de pâine şi de vii."
Isaia 36:18	Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia, când vă zice: "Domnul ne va izbăvi." Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mâna împăratului Asiriei?
Isaia 36:19	Unde sunt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sunt dumnezeii din Sefarvaim? Şi unde sunt dumnezeii Samariei? Au izbăvit ei Samaria din mâna mea?
Isaia 36:20	Dintre toţi dumnezeii acestor ţări, care din ei şi-au izbăvit ţara din mâna mea, pentru ca Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?"
Isaia 36:21	Dar ei au tăcut, şi nu i-au răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta: "Să nu-i răspundeţi!"
Isaia 36:22	Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit astfel la Ezechia, cu hainele sfâşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.
Isaia 37:1	Când a auzit împăratul Ezechia cuvintele acestea, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac, şi s-a dus în Casa Domnului.
Isaia 37:2	A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Şebna, logofătul, şi pe cei mai bătrâni dintre preoţi, acoperiţi cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoţ.
Isaia 37:3	Şi i-au zis: "Aşa vorbeşte Ezechia: "Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ocară; căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei lor, şi totuşi mamele n-au putere să nască.
Isaia 37:4	Poate că Domnul Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rabşache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu, şi poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru rămăşiţa care a mai rămas."
Isaia 37:5	Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia.
Isaia 37:6	Şi Isaia le-a zis: "Iată ce veţi spune stăpânului vostru: "Aşa vorbeşte Domnul: "Nu te înspăimânta de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei.
Isaia 37:7	Căci voi pune în el un duh de aşa fel încât, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în ţara lui; şi-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui."
Isaia 37:8	Rabşache, la întoarcere, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.
Isaia 37:9	Atunci împăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea: "El a pornit să-ţi facă război." Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zicându-le:
Isaia 37:10	"Aşa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda: "Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi, şi zici: "Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei."
Isaia 37:11	Căci ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor, şi cum le-au nimicit cu desăvârşire; şi tu, să fii izbăvit?
Isaia 37:12	Oare dumnezeii neamurilor, pe care le-au nimicit părinţii mei, le-au izbăvit ei, şi anume: Gozanul, Haranul, Reţef, şi fiii lui Eden care sunt la Telasar?
Isaia 37:13	Unde este împăratul Hamatului, împăratul Arpadului, şi împăratul cetăţii Sefarvaim, Hena şi Iva?"
Isaia 37:14	Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor, şi a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului, a întins-o înaintea Domnului,
Isaia 37:15	şi i-a făcut următoarea rugăciune:
Isaia 37:16	"Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!
Isaia 37:17	Doamne, pleacă-Ţi urechea, şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii, şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!
Isaia 37:18	Este adevărat, Doamne, că împăraţii Asiriei au pustiit toate ţările şi ţările lor;
Isaia 37:19	şi că au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâinile omului, de lemn şi de piatră. De aceea i-au nimicit.
Isaia 37:20	Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui Sanherib, ca toate împărăţiile pământului să ştie că numai Tu, Doamne, eşti Dumnezeu!"
Isaia 37:21	Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: "Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.
Isaia 37:22	Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: "Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.
Isaia 37:23	Pe cine ai batjocorit şi ai ocărât tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul, şi ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel;
Isaia 37:24	prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul, şi ai zis: "Cu mulţimea carelor mele, m-am suit pe vârful munţilor, pe coastele Libanului, şi voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoşi chiparoşi ai lui, şi voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt.
Isaia 37:25	Am săpat izvoare, şi am băut din apele lor, şi cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului."
Isaia 37:26	"Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, şi că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în nişte mormane de dărâmături.
Isaia 37:27	Şi locuitorii lor sunt neputincioşi, spăimântaţi şi uluiţi: sunt ca iarba de pe câmp şi verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, şi ca grâul care se usucă înainte de a da în spic.
Isaia 37:28	Dar Eu ştiu când stai jos, când ieşi afară, când intri, şi când eşti mânios împotriva Mea.
Isaia 37:29	Deci pentru că eşti mânios împotriva Mea, şi mândria ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale şi zăbala Mea între buzele tale, şi te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit."
Isaia 37:30	"Şi acesta să-ţi fie semnul, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte singur de la sine, şi în al doilea an ce va răsări din aceasta; dar în al treilea an, veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor.
Isaia 37:31	Şi ce va mai scăpa din casa lui Iuda, şi ce va mai rămâne iarăşi va prinde rădăcini dedesubt, şi va aduce rod deasupra.
Isaia 37:32	Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă, şi din muntele Sionului cei izbăviţi. Iată ce va face râvna Domnului oştirilor.
Isaia 37:33	De aceea aşa vorbeşte Domnul despre împăratul Asiriei: "El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi, şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei.
Isaia 37:34	Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit, şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul,
Isaia 37:35	căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea, şi din pricina robului Meu David!"
Isaia 37:36	Îngerul Domnului a ieşit, şi a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Şi când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi aceştia erau nişte trupuri moarte.
Isaia 37:37	Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, şi-a ridicat tabăra, a plecat şi s-a întors; şi a rămas la Ninive.
Isaia 37:38	Şi, pe când stătea cu faţa la pământ rugându-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec şi Şareţer l-au lovit cu sabia, şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.
Isaia 38:1	În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el, şi i-a zis: "Aşa vorbeşte Domnul: "Pune-ţi în rânduială casa, căci vei muri, şi nu vei mai trăi."
Isaia 38:2	Ezechia s-a întors cu faţa la perete, şi a făcut Domnului următoarea rugăciune:
Isaia 38:3	"Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi inimă curată, şi am făcut ce este bine înaintea Ta!" Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.
Isaia 38:4	Atunci cuvântul Domnului a vorbit lui Isaia astfel:
Isaia 38:5	"Du-te, şi spune lui Ezechia: "Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: "Am auzit rugăciunea ta şi am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieţii tale.
Isaia 38:6	Te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei; voi ocroti cetatea aceasta.
Isaia 38:7	Şi iată semnul din partea Domnului după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit:
Isaia 38:8	voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a pogorât soarele pe cadranul lui Ahaz." Şi soarele s-a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se pogorâse.
Isaia 38:9	Cântarea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, cu prilejul bolii şi însănătoşirii lui.
Isaia 38:10	"Ziceam: "În cei mai buni ani ai vieţii mele trebuie să mă duc la porţile locuinţei morţilor! Sunt pedepsit cu pierderea celorlalţi ani ai mei, care-mi mai rămân!
Isaia 38:11	Ziceam: "Nu voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, în pământul celor vii; nu voi mai vedea pe nici un om în locuinţa morţilor!
Isaia 38:12	Locuinţa mea este luată şi mutată de la mine, ca o colibă de păstori. Îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător, care m-ar rupe din ţesătura lui. Până diseară îmi vei pune capăt.
Isaia 38:13	Am strigat până dimineaţa; ca un leu, îmi zdrobise toate oasele! Până diseară îmi vei pune capăt.
Isaia 38:14	Ciripeam ca o rândunea, croncăneam ca un cocor, şi gemeam ca o porumbiţă. Ochii-mi priveau topiţi spre cer: "Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!"
Isaia 38:15	Ce să mai spun? El mi-a răspuns şi m-a ascultat. Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ce am fost întristat astfel.
Isaia 38:16	Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa.
Isaia 38:17	Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
Isaia 38:18	Căci nu locuinţa morţilor Te laudă, nu moartea Te măreşte, şi cei ce s-au pogorât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta.
Isaia 38:19	Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tatăl face cunoscut copiilor săi credincioşia Ta.
Isaia 38:20	Domnul m-a mântuit! De aceea, în toate zilele vieţii noastre vom suna din coardele instrumentelor noastre, în Casa Domnului."
Isaia 38:21	Isaia zisese: "Să se aducă o turtă de smochine, şi s-o întindă peste bubă; şi Ezechia va trăi."
Isaia 38:22	Şi Ezechia zisese: "După ce semn voi cunoaşte că mă voi sui la Casa Domnului?"
Isaia 39:1	În acelaşi timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia, pentru că aflase de boala şi însănătoşirea lui.
Isaia 39:2	Ezechia s-a bucurat, şi a arătat trimişilor locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, miresmele şi untdelemnul de preţ, toată casa lui de arme, şi tot ce se afla în vistieriile lui: n-a rămas nimic în casa şi în ţinuturile lui, pe care să nu li-l fi arătat.
Isaia 39:3	Prorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia, şi l-a întrebat: "Ce au spus oamenii aceia, şi de unde au venit la tine?" Ezechia a răspuns: "Au venit la mine dintr-o ţară depărtată, din Babilon."
Isaia 39:4	Isaia a mai zis: "Ce au văzut în casa ta?" Ezechia a răspuns: "Au văzut tot ce este în casa mea: n-a rămas nimic în vistieriile mele, pe care să nu li-l fi arătat."
Isaia 39:5	Atunci Isaia a zis lui Ezechia: "Ascultă cuvântul Domnului oştirilor!
Isaia 39:6	"Iată, vor veni vremurile când vor duce în Babilon tot ce este în casa ta şi tot ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi; nimic nu va rămâne, zice Domnul.
Isaia 39:7	"Şi vor lua din fiii tăi, ieşiţi din tine, pe care-i vei naşte, ca să-i facă fameni în casa împăratului Babilonului."
Isaia 39:8	Ezechia a răspuns lui Isaia: "Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieţii mele va fi pace şi linişte!"
Isaia 40:1	"Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.
Isaia 40:2	"Vorbiţi bine Ierusalimului, şi strigaţi-i că robia lui s-a sfârşit, că nelegiuirea lui este ispăşită; căci a primit din mâna Domnului de două oricât toate păcatele lui.
Isaia 40:3	Un glas strigă: "Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!
Isaia 40:4	Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în câmpii, şi strâmtorile în vâlcele!
Isaia 40:5	Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.
Isaia 40:6	Un glas zice: "Strigă!" - Şi eu am răspuns: "Ce să strig?" - "Orice făptură este ca iarba, şi toată strălucirea ei ca floarea de pe câmp.
Isaia 40:7	Iarba se usucă, floarea cade, când suflă vântul Domnului peste ea." - În adevăr, poporul este ca iarba:
Isaia 40:8	iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.
Isaia 40:9	Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: "Iată Dumnezeul vostru!
Isaia 40:10	Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere, şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El, şi răsplătirile vin înaintea Lui.
Isaia 40:11	El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui, şi va călăuzi blând oile care alăptează."
Isaia 40:12	"Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul, şi dealurile cu cumpăna?
Isaia 40:13	Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L-a luminat cu sfaturile lui?
Isaia 40:14	Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L-a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea, şi I-a făcut cunoscut calea priceperii!
Isaia 40:15	Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip.
Isaia 40:16	Libanul n-ajunge pentru foc, şi dobitoacele lui n-ajung pentru arderea de tot.
Isaia 40:17	Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decât nimicnicie şi deşertăciune.
Isaia 40:18	Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna?
Isaia 40:19	Meşterul toarnă idolul, şi argintarul îl îmbracă cu aur, şi-i toarnă lănţişoare de argint.
Isaia 40:20	Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine.
Isaia 40:21	"Nu ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-aţi gândit niciodată la întemeierea pământului?"
Isaia 40:22	El stă deasupra cercului pământului, şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă subţire, şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.
Isaia 40:23	El preface într-o nimica pe voievozi, şi face o nimica din judecătorii pământului.
Isaia 40:24	De abia sunt sădiţi, de abia sunt semănaţi, de abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ: şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un vârtej îi ia ca pe nişte paie.
Isaia 40:25	"Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?" zice Cel Sfânt.
Isaia 40:26	"Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte."
Isaia 40:27	"Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: "Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?"
Isaia 40:28	Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.
Isaia 40:29	El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin.
Isaia 40:30	Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină;
Isaia 40:31	dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc."
Isaia 41:1	"Tăceţi, ostroave, şi ascultaţi-Mă! Să-şi învioreze popoarele puterea, să înainteze, şi să vorbească! Să ne apropiem şi să ne judecăm împreună.
Isaia 41:2	Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care, în neprihănirea Lui, îl cheamă să calce pe urmele Lui? Cine îi supune neamuri şi împăraţi? Cine le face sabia praf, şi arcul o pleavă luată de vânt?
Isaia 41:3	El îi urmăreşte, merge în pace pe un drum pe care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui.
Isaia 41:4	Cine a făcut şi a împlinit aceste lucruri? Acela care a chemat neamurile de la început, Eu, Domnul, cel dintâi şi Acelaşi până în cele din urmă veacuri.
Isaia 41:5	Ostroavele văd lucrul acesta şi se tem, capetele pământului tremură: se apropie şi vin.
Isaia 41:6	Se ajută unul pe altul, şi fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!"
Isaia 41:7	Lemnarul îmbărbătează pe argintar; cel ce lustruieşte cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicând despre îmbinare: "Este bună!" şi ţintuieşte idolul în cuie ca să nu se clatine."
Isaia 41:8	Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, sămânţa lui Avraam, prietenul Meu,
Isaia 41:9	tu, pe care te-am luat de la marginile pământului, şi pe care te-am chemat dintr-o ţară depărtată, căruia ţi-am zis: "Tu eşti robul Meu, te aleg, şi nu te lepăd!"
Isaia 41:10	nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.
Isaia 41:11	Iată, înfruntaţi, şi acoperiţi de ruşine, vor fi toţi cei ce sunt mâniaţi pe tine; vor fi nimiciţi şi vor pieri, cei ce ţi se împotrivesc.
Isaia 41:12	Îi vei căuta, şi nu-i vei mai găsi, pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciţi, vor fi pierduţi cei ce se războiau cu tine.
Isaia 41:13	Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic: "Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor!
Isaia 41:14	Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov, şi rămăşiţă slabă a lui Israel; căci Eu îţi vin în ajutor, - zice Domnul, - şi Sfântul lui Israel este Mântuitorul tău.
Isaia 41:15	Iată, te fac o sanie ascuţită, nouă de tot, cu mulţi dinţi; vei zdrobi, vei sfărâma munţii, şi vei face dealurile ca pleava.
Isaia 41:16	Le vei vântura, şi le va lua vântul, şi un vârtej le va risipi, dar tu, te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfântul lui Israel.
Isaia 41:17	Cei nenorociţi şi cei lipsiţi caută apă, şi nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.
Isaia 41:18	Voi face să izvorască râuri pe dealuri, şi izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia în iaz, şi pământul uscat în şuvoaie de ape;
Isaia 41:19	voi sădi cedri, salcâmi, mirţi şi măslini în pustie; voi pune chiparoşi, ulmi, şi merişori turceşti la un loc în pustie,
Isaia 41:20	ca să vadă cu toţii şi să ştie, să priceapă şi să înţeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri, şi Sfântul lui Israel le-a zidit."
Isaia 41:21	"Apăraţi-vă pricina, - zice Domnul - arătaţi-vă dovezile cele mai tari", zice Împăratul lui Iacov.
Isaia 41:22	"Să le arate, şi să ne spună ce are să se întâmple; care sunt prorociile pe care le-aţi făcut vreodată? Spuneţi, ca să luăm seama la ele, şi să le vedem împlinirea; sau, vestiţi-ne viitorul.
Isaia 41:23	Spuneţi-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca să ştim că sunteţi dumnezei, faceţi măcar ceva bun sau rău, ca să vedem şi să privim cu toţii.
Isaia 41:24	Iată că nu sunteţi nimic şi lucrarea voastră este nimic; o scârbă este cine vă alege pe voi.
Isaia 41:25	Am sculat pe cineva de la miazănoapte, şi vine de la răsărit; el cheamă Numele Meu; trece peste voievozi ca pe noroi şi-i calcă în picioare cum calcă olarul lutul.
Isaia 41:26	Cine a vestit lucrul acesta de la început, ca să-l ştim, şi cu mult înainte, ca să zicem: "Are dreptate?" Nimeni nu l-a vestit, nimeni nu l-a prorocit, şi nimeni n-a auzit cuvintele voastre.
Isaia 41:27	Eu, Cel dintâi, am zis Sionului: "Iată-i, iată-i!" Şi Ierusalimului: "Îţi trimit un vestitor de veşti bune!"
Isaia 41:28	Căci Mă uit, şi nu este nimeni, nimeni între ei care să prorocească şi care să poată răspunde, dacă-l voi întreba.
Isaia 41:29	Iată că toţi sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor sunt o suflare goală!"
Isaia 42:1	"Iată Robul Meu, pe care-L sprijinesc, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.
Isaia 42:2	El nu va striga, nu-Şi va ridica glasul, şi nu-l va face să se audă pe uliţe.
Isaia 42:3	Trestia frântă n-o va zdrobi, şi mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.
Isaia 42:4	El nu va slăbi, nici nu se va lăsa, până va aşeza dreptatea pe pământ; şi ostroavele vor nădăjdui în legea Lui."
Isaia 42:5	Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile şi le-a întins, care a întins pământul şi cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, şi suflet celor ce merg pe el.
Isaia 42:6	"Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire, şi Te voi lua de mână, Te voi păzi şi Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor,
Isaia 42:7	să deschizi ochii orbilor, să scoţi din temniţă pe cei legaţi, şi din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric.
Isaia 42:8	Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea idolilor."
Isaia 42:9	"Iată că cele dintâi lucruri s-au împlinit, şi vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întâmple.
Isaia 42:10	Cântaţi Domnului o cântare nouă, cântaţi laudele Lui până la marginile pământului, voi care mergeţi pe mare şi cei ce locuiţi în ea, ostroave şi locuitorii lor!
Isaia 42:11	Pustia şi cetăţile ei să înalţe glasul! Satele locuite de Chedar, să-şi înalţe glasul! Locuitorii stâncilor să sară de veselie: să strige de bucurie din vârful munţilor!
Isaia 42:12	Să dea slavă Domnului, şi să vestească laudele Lui în ostroave!"
Isaia 42:13	Domnul înaintează ca un viteaz, Îşi stârneşte râvna ca un om de război; înalţă glasul, strigă, Îşi arată puterea împotriva vrăjmaşilor Săi. -
Isaia 42:14	"Am tăcut multă vreme - "zice Domnul, - am tăcut, şi M-am ţinut. Dar acum voi striga ca o femeie în durerile naşterii, voi gâfâi şi voi răsufla.
Isaia 42:15	Voi pustii munţi şi dealuri, le voi usca toată verdeaţa; voi preface râurile în ostroave, şi iazurile le voi usca.
Isaia 42:16	Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină, înaintea lor, şi locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu-i voi părăsi.
Isaia 42:17	Vor da înapoi, vor fi acoperiţi de ruşine cei ce se încred în idoli ciopliţi şi zic idolilor turnaţi: "Voi sunteţi dumnezeii noştri!"
Isaia 42:18	"Ascultaţi, surzilor, priviţi şi vedeţi, orbilor!"
Isaia 42:19	Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca solul Meu, pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, şi orb ca robul Domnului?
Isaia 42:20	Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit:
Isaia 42:21	Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, să vestească o lege mare şi minunată.
Isaia 42:22	Şi totuşi poporul acesta este un popor prădat şi jefuit! Toţi zac înlănţuiţi în peşteri, şi înfundaţi în temniţe. Sunt lăsaţi de pradă, şi nimeni nu-i scapă! Jefuiţi, şi nimeni nu zice: "Dă înapoi!"
Isaia 42:23	Cine dintre voi, însă, pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele şi să asculte pe viitor?
Isaia 42:24	Cine a dat pe Iacov pradă jafului, şi pe Israel în mâinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui, şi n-au ascultat Legea Lui.
Isaia 42:25	De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mâniei Lui, şi grozăviile războiului: războiul l-a aprins din toate părţile şi n-a înţeles; l-a ars, şi n-a luat seama."
Isaia 43:1	"Acum, aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut, Iacove, şi Cel ce te-a întocmit, Israele!" Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu."
Isaia 43:2	Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde.
Isaia 43:3	Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preţ pentru răscumpărarea ta, Etiopia şi Saba în locul tău.
Isaia 43:4	De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine, şi popoare pentru viaţa ta.
Isaia 43:5	Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău de la răsărit, şi te voi strânge de la apus.
Isaia 43:6	Voi zice miază noaptei: "Dă încoace!" şi miazăzilei: "Nu opri", ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pământului:
Isaia 43:7	pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit."
Isaia 43:8	"Scoate afară poporul cel orb, care totuşi are ochi, şi surzii, care totuşi au urechi.
Isaia 43:9	Să se strângă toate neamurile şi să se adune popoarele! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Care dintre ei ne-au făcut cele dintâi prorocii? Să-şi aducă martorii şi să-şi dovedească dreptatea, ca să asculte oamenii şi să zică: "Adevărat!" -
Isaia 43:10	"Voi sunteţi martorii Mei - "zice Domnul, - voi şi Robul Meu pe care L-am ales, ca să ştiţi, ca să Mă credeţi şi să înţelegeţi că Eu sunt: înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, şi după Mine nu va fi,
Isaia 43:11	Eu, Eu sunt Domnul, şi afară de Mine nu este nici un Mântuitor!
Isaia 43:12	Eu am vestit, am mântuit, am prorocit, nu sunt străin între voi; voi Îmi sunteţi martori - "zice Domnul, - că Eu sunt Dumnezeu.
Isaia 43:13	Eu sunt de la început, şi nimeni nu izbăveşte din mâna Mea; când lucrez Eu, cine se poate împotrivi?"
Isaia 43:14	"Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: "Din pricina voastră, trimit pe vrăjmaş împotriva Babilonului, şi pogor pe toţi fugarii, chiar şi pe Haldei, pe corăbiile cu care se făleau.
Isaia 43:15	Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru."
Isaia 43:16	Aşa vorbeşte Domnul, care a croit un drum pe mare, şi o cărare pe apele cele puternice,
Isaia 43:17	care a scos care şi cai, o oştire şi războinici viteji, culcaţi deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciţi, şi stinşi ca un muc de lumânare:
Isaia 43:18	"Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte, şi nu vă mai uitaţi la cele vechi!
Isaia 43:19	Iată, voi face ceva nou, şi-i gata să se întâmple: să nu-l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin pustie, şi râuri în locuri secetoase.
Isaia 43:20	Fiarele câmpului Mă vor slăvi, şacalii şi struţii, pentru că voi da ape în pustie, şi râuri în locuri secetoase, ca să adap pe poporul Meu, pe poporul Meu cel ales,
Isaia 43:21	poporul pe care Mi l-am alcătuit, ca să vestească laudele Mele."
Isaia 43:22	"Şi tu nu M-ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!
Isaia 43:23	Nu Mi-ai adus oile tale ca ardere de tot, şi nu M-ai cinstit cu jertfele tale. Nu te-am chinuit cu daruri de mâncare, pe care trebuia să Mi le aduci; şi nu te-am obosit cu jertfe de tămâie.
Isaia 43:24	Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint, şi nu M-ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: dar tu M-ai chinuit cu păcatele tale, şi M-ai obosit cu nelegiuirile tale.
Isaia 43:25	Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.
Isaia 43:26	Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbeşte tu însuţi, ca să-ţi scoţi dreptatea.
Isaia 43:27	Cel dintâi tată al tău a păcătuit, şi învăţătorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea.
Isaia 43:28	De aceea am socotit ca nişte pângăriţi pe căpeteniile sfântului locaş, am dat pierzării pe Iacov, şi batjocorii pe Israel."
Isaia 44:1	"Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-am ales!"
Isaia 44:2	Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut şi întocmit, şi care de la naşterea ta este sprijinul tău: "Nu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales.
Isaia 44:3	Căci voi turna ape peste pământul însetat şi râuri pe pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta, şi binecuvântarea Mea peste odraslele tale,
Isaia 44:4	şi vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lângă pâraiele de apă.
Isaia 44:5	Unul va zice: "Eu sunt al Domnului!" Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu mâna lui: "Al Domnului sunt!" Şi va fi cinstit cu numele lui Israel."
Isaia 44:6	"Aşa vorbeşte Domnul, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul lui, Domnul oştirilor: "Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi afară de Mine, nu este alt Dumnezeu.
Isaia 44:7	Cine a făcut prorocii ca Mine (să spună şi să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple!
Isaia 44:8	Nu vă temeţi, şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!
Isaia 44:9	Cei ce fac idoli, toţi sunt deşertăciune, şi cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de ruşine.
Isaia 44:10	Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu, sau să fi turnat un idol, şi să nu fi tras nici un folos din el?
Isaia 44:11	Iată, toţi închinătorii lor vor rămâne de ruşine, căci înşişi meşterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţişeze, şi tot vor tremura cu toţii şi vor fi acoperiţi de ruşine.
Isaia 44:12	Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, şi o făţuieşte şi-i dă un chip cu lovituri de ciocan, şi o lucrează cu puterea braţului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
Isaia 44:13	Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuieşte lemnul cu o rindea, şi-i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă.
Isaia 44:14	Îşi taie cedri, goruni şi stejari, pe care şi-i alege dintre copacii din pădure. Sădeşte brazi, şi ploaia îi face să crească.
Isaia 44:15	Copacii aceştia slujesc omului pentru ars, el îi ia şi se încălzeşte cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, şi tot din ei face şi un dumnezeu căruia i se închină, îşi face din ei un idol, şi îngenunchiază înaintea lui!
Isaia 44:16	O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregăteşte o friptură, şi se satură; se şi încălzeşte, şi zice: "Ha! ha!" m-am încălzit, simt focul!"
Isaia 44:17	Cu ce mai rămâne însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchiază înaintea lui, i se închină, îl cheamă, şi strigă: "Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!"
Isaia 44:18	Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.
Isaia 44:19	Nici unul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică: "Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?"
Isaia 44:20	El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul, şi să nu zică: "N-am oare o minciună în mână?"
Isaia 44:21	Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci eşti robul Meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu Mă uita!
Isaia 44:22	Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat."
Isaia 44:23	Bucuraţi-vă, ceruri! Căci Domnul a lucrat; răsunaţi de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Şi-a arătat slava în Israel.
Isaia 44:24	Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: "Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfăşurat cerurile, Eu am întins pământul. Cine era cu Mine?
Isaia 44:25	Eu zădărnicesc semnele prorocilor mincinoşi, şi arăt ca înşelători pe ghicitori; fac pe cei înţelepţi să dea înapoi, şi le prefac ştiinţa în nebunie.
Isaia 44:26	Dar întăresc cuvântul robului Meu, şi împlinesc ce prorocesc trimişii Mei; Eu zic despre Ierusalim: "Va fi locuit", şi despre cetăţile lui Iuda: "Vor fi zidite iarăşi, şi le voi ridica dărâmăturile."
Isaia 44:27	Eu zic adâncului: "Usucă-te, şi îţi voi seca râurile."
Isaia 44:28	Eu zic despre Cir: "El este păstorul Meu, şi el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: "Să fie zidit iarăşi!" Şi despre Templu: "Să i se pună temeliile!"
Isaia 45:1	"Aşa vorbeşte Domnul către unsul Său, către Cir, pe care-l ţine de mână, ca să doboare neamurile înaintea lui, şi să dezlege brâul împăraţilor, să-i deschidă porţile, ca să nu se mai închidă:
Isaia 45:2	"Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma uşile de aramă, şi voi rupe zăvoarele de fier.
Isaia 45:3	Îţi voi da vistierii ascunse, bogăţii îngropate, ca să ştii că Eu sunt Domnul care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel.
Isaia 45:4	Din dragoste pentru robul Meu Iacov, şi pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ţi-am vorbit cu bunăvoinţă, înainte ca tu să Mă cunoşti.
Isaia 45:5	Eu sunt Domnul, şi nu mai este altul, afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, înainte ca tu să Mă cunoşti.
Isaia 45:6	Ca să se ştie, de la răsăritul soarelui până la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul, şi nu este altul.
Isaia 45:7	Eu întocmesc lumina, şi fac întunericul, Eu dau propăşirea, şi aduc restriştea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri.
Isaia 45:8	Să picure cerurile de sus şi să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pământul, să dea din el mântuirea, şi să iasă totodată din el izbăvirea! Eu, Domnul, fac aceste lucruri."
Isaia 45:9	"Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! - Un ciob dintre cioburile pământului! - Oare lutul zice el celui ce-l făţuieşte: "Ce faci?" Şi lucrarea ta zice ea despre tine: "El n-are mâini?"
Isaia 45:10	Vai de cine zice tatălui său: "Pentru ce m-ai născut?" Şi mamei sale: "Pentru ce m-ai făcut?"
Isaia 45:11	Aşa vorbeşte Domnul, Sfântul lui Israel, şi Făcătorul său: "Vrea cineva să Mă întrebe asupra viitorului, să-Mi poruncească pentru copiii Mei şi pentru lucrarea mâinilor Mele?
Isaia 45:12	Eu am făcut pământul, şi am făcut pe om pe el; Eu cu mâinile Mele am întins cerurile, şi am aşezat toată oştirea lor.
Isaia 45:13	Eu am ridicat pe Cir, în dreptatea Mea, şi voi netezi toate cărările lui. El Îmi va zidi iarăşi cetatea, şi va da drumul prinşilor Mei de război, fără preţ de răscumpărare şi fără daruri, zice Domnul oştirilor."
Isaia 45:14	Aşa vorbeşte Domnul: "Câştigurile Egiptului şi negoţul Etiopiei şi ale Sabeenilor, oameni de statură înaltă, vor trece la tine şi vor fi ale tale. Popoarele acestea vor merge după tine, vor trece înlănţuite, se vor închina înaintea ta, şi-ţi vor zice rugându-te: "Numai la tine se află Dumnezeu, şi nu este alt Dumnezeu afară de El."
Isaia 45:15	Dar Tu eşti un Dumnezeu care Te ascunzi, Tu, Dumnezeul lui Israel, Mântuitorule!
Isaia 45:16	Toţi sunt ruşinaţi şi uluiţi, toţi pleacă plini de ocară, făuritorii idolilor.
Isaia 45:17	Dar Israel va fi mântuit de Domnul, cu o mântuire veşnică. Voi nu veţi fi nici ruşinaţi, nici înfruntaţi, în veci.
Isaia 45:18	Căci aşa vorbeşte Domnul, Făcătorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a întocmit pământul, l-a făcut şi l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit: "Eu sunt Domnul, şi nu este altul!
Isaia 45:19	Eu n-am vorbit în ascuns, într-un colţ întunecos al pământului. Eu n-am zis seminţei lui Iacov: "Căutaţi-Mă în zadar!" Eu, Domnul, spun ce este adevărat, vestesc ce este drept."
Isaia 45:20	"Strângeţi-vă, veniţi şi apropiaţi-vă împreună, voi cei scăpaţi dintre neamuri! N-au nici o pricepere cei ce îşi duc idolul de lemn, şi cheamă pe un dumnezeu, care nu poate să-i mântuiască.
Isaia 45:21	Spuneţi-le, şi aduceţi-i încoace, ca să se sfătuiască unii cu alţii! Cine a prorocit aceste lucruri de la început, şi le-a vestit de mult? Oare nu Eu, Domnul? Nu este alt Dumnezeu decât Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept şi mântuitor, alt Dumnezeu afară de Mine nu este.
Isaia 45:22	Întoarceţi-vă la Mine, şi veţi fi mântuiţi toţi cei ce sunteţi la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu altul.
Isaia 45:23	Pe Mine Însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea şi cuvântul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va jura pe Mine.
Isaia 45:24	"Numai în Domnul", Mi se va zice, "locuieşte dreptatea şi puterea; la El vor veni, şi vor fi înfruntaţi toţi cei ce erau mâniaţi împotriva Lui.
Isaia 45:25	În Domnul vor fi făcuţi neprihăniţi şi proslăviţi toţi urmaşii lui Israel."
Isaia 46:1	"Bel se prăbuşeşte, Nebo cade; idolii lor sunt puşi pe vite şi dobitoace; idolii pe care-i purtaţi voi au ajuns o sarcină, o povară pentru vita obosită!
Isaia 46:2	Au căzut, s-au prăbuşit împreună, nu pot să scape povara; ei înşişi se duc în robie.
Isaia 46:3	Ascultaţi-Mă, casa lui Iacov, şi toată rămăşiţa casei lui Israel, voi, pe care v-am luat în spinare de la obârşia voastră, pe care v-am purtat pe umăr de la naşterea voastră:
Isaia 46:4	până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mântuiesc.
Isaia 46:5	Cu cine Mă veţi pune alături, ca să Mă asemănaţi? Cu cine Mă veţi asemăna, şi mă veţi potrivi?
Isaia 46:6	Ei varsă aurul din pungă, şi cântăresc argintul în cumpănă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele, şi se închină şi îngenunchiază înaintea lui.
Isaia 46:7	Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămâne, şi nu se mişcă din locul lui. Apoi strigă la el, dar nu răspunde, nici nu-i scapă din nevoie.
Isaia 46:8	Ţineţi minte aceste lucruri, şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor."
Isaia 46:9	"Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune; căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu sunt Dumnezeu, şi nu este nici unul ca Mine.
Isaia 46:10	Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: "Hotărârile Mele vor rămâne în picioare, şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.
Isaia 46:11	Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă, dintr-o ţară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus, şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.
Isaia 46:12	Ascultaţi-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmaşi ai neprihănirii!
Isaia 46:13	Eu Îmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi mântuirea Mea nu va zăbovi. Eu voi pune mântuirea Mea în Sion şi slava Mea peste Israel."
Isaia 47:1	"Pogoară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută.
Isaia 47:2	Ia pietrele de moară, şi macină făină; scoate-ţi marama, ridică-ţi poala rochiei, descoperă-ţi picioarele, treci râurile!
Isaia 47:3	Goliciunea ţi se va descoperi, şi ţi se va vedea ruşinea. Îmi voi răzbuna, şi nu voi cruţa pe nimeni." -
Isaia 47:4	"Răscumpărătorul nostru se cheamă Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel." -
Isaia 47:5	"Şezi într-un colţ, şi taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor.
Isaia 47:6	Mă mâniasem pe poporul Meu, Îmi pângărisem moştenirea, şi-i dădusem în mâinile tale: dar tu n-ai avut milă de ei, ci ţi-ai apăsat greu jugul asupra bătrânului.
Isaia 47:7	Tu ziceai: "În veci voi fi împărăteasă!" şi nu te-ai gândit, nici n-ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească.
Isaia 47:8	Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: "Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!"
Isaia 47:9	Şi totuşi aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor şi văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descântece.
Isaia 47:10	Căci te încredeai în răutatea ta şi ziceai: "Nimeni nu mă vede!" Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: "Eu şi numai eu."
Isaia 47:11	De aceea nenorocirea va veni peste tine, fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine, fără s-o poţi împăca; şi deodată va veni peste tine prăpădul, pe neaşteptate.
Isaia 47:12	Vino dar cu descântecele tale şi cu mulţimea vrăjitoriilor tale, cărora ţi-ai închinat munca din tinereţe; poate că vei putea să tragi vreun folos din ele, poate că vei izbuti.
Isaia 47:13	Te-ai obosit tot întrebând: să se scoale dar şi să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc, după lunile noi, ce are să ţi se întâmple!
Isaia 47:14	Iată-i, au ajuns ca miriştea, pe care o arde focul, şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări: căci nu va fi ca un cărbune, la care se încălzeşte cineva, nici un foc, la care stă.
Isaia 47:15	Aşa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Şi cei cu care ai făcut negoţ din tinereţea ta se vor risipi fiecare într-o parte: şi nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor."
Isaia 48:1	"Ascultaţi lucrul acesta, casa lui Iacov, voi, care purtaţi numele lui Israel, şi care aţi ieşit din apele lui Iuda; voi, care aţi jurat pe Numele Domnului, şi care chemaţi pe Dumnezeul lui Israel, dar nu în adevăr, nici cu neprihănire!
Isaia 48:2	Căci ei îşi trag numele de la cetatea sfântă, şi se bizuiesc pe Dumnezeul lui Israel, al cărui Nume este Domnul oştirilor.
Isaia 48:3	De multă vreme am făcut cele dintâi prorocii, din gura Mea au ieşit, şi Eu le-am vestit: deodată am lucrat, şi s-au împlinit.
Isaia 48:4	Ştiind că eşti împietrit, că grumazul îţi este un drug de fier, şi că ai o frunte de aramă,
Isaia 48:5	ţi-am vestit de mult aceste lucruri, ţi le-am spus mai înainte ca să se întâmple, ca să nu poţi să zici: "Idolul meu le-a făcut, chipul meu cioplit sau chipul meu turnat le-a poruncit!"
Isaia 48:6	Ai auzit toate aceste lucruri pe care le vezi acum! Şi nu vreţi să le mărturisiţi acum?... De acum, îţi vestesc lucruri noi, ascunse, necunoscute de tine.
Isaia 48:7	Ele se fac în timpul de faţă, şi nu fac parte din trecut; până în ziua de azi n-aveai nici o cunoştinţă despre ele, ca să nu poţi zice: "Iată, că le ştiam."
Isaia 48:8	Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai ştiut, şi nici nu-ţi era deschisă odinioară urechea la ele: căci ştiam că ai să fii necredincios, şi că din naştere ai fost numit răzvrătit.
Isaia 48:9	Din pricina Numelui Meu, sunt îndelung răbdător, pentru slava Mea Mă opresc faţă de tine, ca să nu te nimicesc.
Isaia 48:10	Iată, te-am pus în cuptor, dar nu te-am găsit argint; te-am lămurit în cuptorul urgiei.
Isaia 48:11	Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau să lucrez! Căci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea.
Isaia 48:12	"Ascultă-Mă, Iacove! Şi tu, Israele, pe care te-am chemat! Eu, Eu sunt Cel dintâi, şi tot Eu sunt şi Cel din urmă.
Isaia 48:13	Mâna Mea a întemeiat pământul, şi dreapta Mea a întins cerurile: cum le-am chemat, s-au şi înfăţişat îndată.
Isaia 48:14	Strângeţi-vă cu toţii şi ascultaţi! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Acela pe care-l iubeşte Domnul va împlini voia Lui împotriva Babilonului, şi braţul lui va apăsa asupra Haldeilor.
Isaia 48:15	Eu am vorbit, şi Eu l-am şi chemat; Eu l-am adus, şi lucrarea lui va izbuti.
Isaia 48:16	Apropiaţi-vă de Mine, şi ascultaţi! De la început, n-am vorbit în ascuns, de la obârşia acestor lucruri, am fost de faţă. Şi acum, Domnul Dumnezeu m-a trimis cu Duhul Său.
Isaia 48:17	Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: "Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!
Isaia 48:18	O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta ca valurile mării.
Isaia 48:19	Sămânţa ta ar fi fost ca nisipul, şi roadele pântecelui tău ca boabele de nisip; numele tău n-ar fi fost şters şi nimicit înaintea Mea.
Isaia 48:20	Ieşiţi din Babilon, fugiţi din mijlocul Haldeilor! Vestiţi, trâmbiţaţi cu glas de veselie, daţi de ştire până la capătul pământului, spuneţi: "Domnul a răscumpărat pe robul Său Iacov!
Isaia 48:21	Şi nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce: ci va face să curgă pentru ei apă din stâncă, va despica stânca, şi va curge apa.
Isaia 48:22	Cei răi n-au pace, zice Domnul.
Isaia 49:1	"Ascultaţi-Mă, ostroave! Luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat din sânul mamei şi M-a numit de la ieşirea din pântecele mamei.
Isaia 49:2	Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită, M-a acoperit cu umbra mâinii Lui; şi M-a făcut o săgeată ascuţită, M-a ascuns în tolba Lui cu săgeţi,
Isaia 49:3	şi Mi-a zis: "Israele, Tu eşti Robul Meu, în care Mă voi slăvi."
Isaia 49:4	Şi Eu Mă gândeam: "Degeaba am muncit, în zadar şi fără folos Mi-am istovit puterea." Dar dreptul Meu este la Domnul, şi răsplata Mea la Dumnezeul Meu.
Isaia 49:5	Şi acum, Domnul vorbeşte, El, care M-a întocmit din pântecele mamei ca să fiu Robul Lui, ca să aduc înapoi la El pe Iacov, şi pe Israel, care este încă împrăştiat; căci Eu sunt preţuit înaintea Domnului, şi Dumnezeul Meu este tăria Mea.
Isaia 49:6	El zice: "Este prea puţin lucru să fii Robul Meu ca să ridici seminţiile lui Iacov şi să aduci înapoi rămăşiţele lui Israel. De aceea, te pun să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.
Isaia 49:7	Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel, către Cel dispreţuit şi urât de popor, către Robul celor puternici: "Împăraţii vor vedea lucrul acesta, şi se vor scula, şi voievozii se vor arunca la pământ şi se vor închina, din pricina Domnului, care este credincios, din pricina Sfântului lui Israel, care Te-a ales."
Isaia 49:8	"Aşa vorbeşte mai departe Domnul: "La vremea îndurării Te voi asculta, şi în ziua mântuirii Te voi ajuta; Te voi păzi şi Te voi pune să faci legământ cu poporul, să ridici ţara, şi să împarţi moştenirile pustiite;
Isaia 49:9	să spui prinşilor de război: "Ieşiţi!" şi celor ce sunt în întuneric: "Arătaţi-vă." Ei vor paşte pe drumuri şi vor găsi locuri de păşune pe toate coastele.
Isaia 49:10	Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va bate arşiţa, nici soarele; căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi şi-i va duce la izvoare de ape.
Isaia 49:11	Voi preface toţi munţii Mei în drumuri, şi drumurile Mele vor fi bine croite.
Isaia 49:12	Iată-i că vin de departe, unii de la miază noapte şi de la apus, iar alţii din ţara Sinim.
Isaia 49:13	Bucuraţi-vă, ceruri! Înveseleşte-te, pământule! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Căci Domnul mângâie pe poporul Său, şi are milă de nenorociţii Lui."
Isaia 49:14	Sionul zicea: "M-a părăsit Domnul, şi m-a uitat Domnul!"
Isaia 49:15	Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip:
Isaia 49:16	Iată că te-am săpat pe mâinile Mele, şi zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!
Isaia 49:17	Fiii tăi aleargă; dar cei ce te dărâmaseră şi te pustiiseră vor ieşi din mijlocul tău.
Isaia 49:18	Ridică-ţi ochii de jur împrejur, şi priveşte: toţi aceştia se strâng, vin la tine." "Pe viaţa Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toţi aceştia ca şi cu o podoabă, şi te vei încinge cu ei ca o mireasă.
Isaia 49:19	Căci locurile tale pustiite şi pustii, ţara ta nimicită, vor fi strâmte pentru locuitorii tăi; şi cei ce voiau să te mănânce se vor depărta.
Isaia 49:20	Fiii aceştia, de care ai fost lipsit, vor spune mereu la urechile tale: "Locul este prea strâmt pentru mine; fă-mi loc, ca să pot să mă aşez."
Isaia 49:21	Şi vei zice în inima ta: "Cine mi i-a născut? Căci eram fără copii, şi stearpă; eram roabă, izgonită: cine i-a crescut? Rămăsesem singură: unde erau aceştia?"
Isaia 49:22	De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: "Iată, voi face neamurilor semn cu mâna, şi-Mi voi înălţa steagul spre popoare; ele vor aduce înapoi pe fiii tăi în braţele lor, şi vor duce pe fiicele tale pe umeri.
Isaia 49:23	Te vor hrăni împăraţi, şi împărătesele lor te vor alăpta. Se vor închina cu faţa la pământ înaintea ta, şi vor linge ţărâna de pe picioarele tale, ca să ştii că Eu sunt Domnul, şi că cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi daţi de ruşine."
Isaia 49:24	"Se poate lua prada celui puternic? Şi poate să scape cel prins din prinsoare? -
Isaia 49:25	"Da, zice Domnul, prada celui puternic îi va fi luată, şi cel prins de asupritor va scăpa; căci Eu voi lupta împotriva vrăjmaşilor tăi, şi voi scăpa pe fiii tăi.
Isaia 49:26	Eu voi da asupritorilor tăi să-şi mănânce carnea, şi se vor îmbăta ca de must de însuşi sângele lor. Şi va şti orice făptură, că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov."
Isaia 50:1	"Aşa vorbeşte Domnul: "Unde este cartea de despărţire, prin care am izgonit pe mama voastră? Sau, căruia dintre cei ce M-au împrumutat v-am vândut? Vedeţi, din pricina fărădelegilor voastre aţi fost vânduţi, şi din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră.
Isaia 50:2	Pentru ce nu era nimeni când am venit? Pentru ce n-a răspuns nimeni când am strigat? Este mâna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea, şi prefac râurile în pustie; peştii lor se strică, din lipsă de apă, şi pier de sete!
Isaia 50:3	Îmbrac cerurile cu negura de jale, şi le învelesc cu un sac."
Isaia 50:4	"Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici.
Isaia 50:5	Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, şi nu M-am împotrivit, nici nu M-am tras înapoi.
Isaia 50:6	Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, şi obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de ocări şi de scuipări.
Isaia 50:7	Dar Domnul Dumnezeu M-a ajutat; de aceea nu M-am ruşinat, de aceea Mi-am făcut faţa ca o cremene, ştiind că nu voi fi dat de ruşine.
Isaia 50:8	Cel ce Mă îndreptăţeşte este aproape: "Cine va vorbi împotriva Mea? Să ne înfăţişăm împreună!" "Cine este potrivnicul Meu? Să înainteze spre Mine!"
Isaia 50:9	Iată, Domnul Dumnezeu Mă ajută: cine Mă va osândi? Într-adevăr, se prefac cu toţii în zdrenţe ca o haină: molia îi va mânca.
Isaia 50:10	Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul Robului Său! Cine umblă în întuneric şi n-are lumină, să se încreadă în Numele Domnului, şi să se bizuie pe Dumnezeul lui!
Isaia 50:11	Iar voi toţi, care aprindeţi focul, şi puneţi tăciuni pe el, umblaţi în lumina focului vostru şi în tăciunii pe care i-aţi aprins. Din mâna Mea vi se întâmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri."
Isaia 51:1	"Ascultaţi-Mă, voi, care umblaţi după neprihănire, care căutaţi pe Domnul! Priviţi spre stânca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.
Isaia 51:2	Uitaţi-vă la părintele vostru Avraam, şi spre Sara care v-a născut; căci l-am chemat, când era numai el singur, l-am binecuvântat şi înmulţit.
Isaia 51:3	Tot astfel, Domnul are milă de Sion, şi mângâie toate dărâmăturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, şi pământul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi mijlocul lui, mulţumiri şi cântări de laudă.
Isaia 51:4	Ia aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieşi Legea, şi voi pune Legea Mea lumină popoarelor.
Isaia 51:5	Neprihănirea Mea este aproape, mântuirea Mea se va arăta, şi braţele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine, şi se vor încrede în braţul Meu.
Isaia 51:6	Ridicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pământ! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mântuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfârşit.
Isaia 51:7	Ascultaţi-Mă, voi care cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.
Isaia 51:8	Căci îi va mânca molia ca pe o haină, şi-i va roade viermele cum roade lâna; dar neprihănirea Mea va dăinui în veci, şi mântuirea Mea se va întinde din veac în veac."
Isaia 51:9	Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară, şi în veacurile din vechime! Oare n-ai doborât Tu Egiptul, şi ai străpuns balaurul?
Isaia 51:10	Nu eşti Tu acela, care ai uscat marea, apele adâncului celui mare, şi ai croit în adâncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?
Isaia 51:11	Astfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cântări de biruinţă, şi o bucurie veşnică le va încununa capul; îi va apuca veselia şi bucuria, iar durerea şi gemetele vor fugi.
Isaia 51:12	Eu, Eu vă mângâi. Dar cine eşti tu, ca să te temi de omul cel muritor, şi de fiul omului, care trece ca iarba,
Isaia 51:13	şi să uiţi pe Domnul, care te-a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pământul? De ce să tremuri necontenit toată ziua, înaintea mâniei asupritorului, când umblă să te nimicească? Unde este mânia asupritorului?
Isaia 51:14	În curând cel încovoiat sub fiare va fi dezlegat; nu va muri în groapă, şi nu va duce lipsă de pâine.
Isaia 51:15	Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care stârnesc marea şi fac să-i urle valurile, şi al cărui Nume este Domnul oştirilor.
Isaia 51:16	Eu pun cuvintele Mele în gura ta, şi te acopăr cu umbra mâinii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pământ nou, şi să zic Sionului: "Tu eşti poporul Meu!"
Isaia 51:17	Trezeşte-te, trezeşte-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mâna Domnului potirul mâniei Lui, care ai băut, ai sorbit până în fund potirul ameţelii!
Isaia 51:18	Căci nu este nici unul, care să-l călăuzească, din toţi copiii pe care i-a născut, nu este nici unul, care să-l ia de mână din toţi copiii pe care i-a crescut.
Isaia 51:19	Amândouă aceste lucruri ţi s-au întâmplat: - dar cine te va plânge? - pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. - "Cum să te mângâi eu?"
Isaia 51:20	Fiii tăi, leşinaţi, zăceau în toate colţurile uliţelor, ca cerbul într-un laţ, plini de mânia Domnului, şi de mustrarea Dumnezeului tău.
Isaia 51:21	De aceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:
Isaia 51:22	"Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: "Iată că îţi iau din mână potirul ameţelii, potirul mâniei Mele, că să nu mai bei din el!
Isaia 51:23	Şi îl voi pune în mâna asupritorilor tăi, care îţi ziceau: "Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!" Îţi făceai atunci spinarea ca un pământ, şi ca o uliţă pentru trecători.
Isaia 52:1	"Trezeşte-te, trezeşte-te! îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu va mai intra în tine nici un om netăiat împrejur sau necurat.
Isaia 52:2	Scutură-ţi ţărâna de pe tine, scoală-te, şi şezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ţi legăturile de la gât, fiică, roabă a Sionului!
Isaia 52:3	Căci aşa vorbeşte Domnul: "Fără plată aţi fost vânduţi, şi nu veţi fi răscumpăraţi cu preţ de argint."
Isaia 52:4	Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: "Odinioară poporul Meu s-a pogorât să locuiască pentru o vreme în Egipt; apoi Asirianul l-a asuprit fără temei.
Isaia 52:5	Şi acum, ce am să fac aici - zice Domnul - când poporul Meu a fost luat pe nimic?" "Asupritorii lui strigă de bucurie - zice Domnul - şi cât e ziulica de mare este batjocorit Numele Meu.
Isaia 52:6	De aceea poporul Meu va cunoaşte Numele Meu; de aceea va şti, în ziua aceea, că Eu vorbesc şi zic: "Iată-Mă!"
Isaia 52:7	Ce frumoase sunt pe munţi, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte pacea, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: "Dumnezeul tău împărăţeşte!"
Isaia 52:8	"Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalţă glasul, şi strigă toţi de veselie; căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion.
Isaia 52:9	Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, dărâmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mângâie pe poporul Său, şi răscumpără Ierusalimul.
Isaia 52:10	Domnul Îşi descoperă braţul Său cel sfânt, înaintea tuturor neamurilor; şi toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru."
Isaia 52:11	"Plecaţi, plecaţi, ieşiţi din Babilon! Nu vă atingeţi de nimic necurat! Ieşiţi din mijlocul lui! Curăţiţi-vă, cei ce purtaţi vasele Domnului!
Isaia 52:12	Nu ieşiţi cu grabă, nu plecaţi în fugă; căci Domnul vă va ieşi înainte şi Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea."
Isaia 52:13	Iată, Robul Meu va propăşi; Se va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus.
Isaia 52:14	După cum pentru mulţi a fost o pricină de groază - atât de schimonosită Îi era faţa, şi atât de mult se deosebea înfăţişarea Lui de a fiilor oamenilor -
Isaia 52:15	tot aşa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise, şi vor auzi ce nu mai auziseră.
Isaia 53:1	Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
Isaia 53:2	El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
Isaia 53:3	Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:4	Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit.
Isaia 53:5	Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Isaia 53:6	Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
Isaia 53:7	Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
Isaia 53:8	El a fost luat prin apăsare şi judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?
Isaia 53:9	Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nici o nelegiuire şi nu se găsise nici un vicleşug în gura Lui.
Isaia 53:10	Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă... Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.
Isaia 53:11	Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.
Isaia 53:12	De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.
Isaia 54:1	"Bucură-te, stearpo, care nu mai naşti! Izbucneşte în strigăte de bucurie şi veselie, tu care nu mai ai durerile naşterii! Căci fiii celei lăsate de bărbat vor fi mai mulţi decât fiii celei măritate, zice Domnul."
Isaia 54:2	"Lărgeşte locul cortului tău; şi întinde învelitoarele locuinţei tale: nu te opri! Lungeşte-ţi funiile, şi întăreşte-ţi ţăruşii!
Isaia 54:3	Căci te vei întinde la dreapta şi la stânga, sămânţa ta va cotropi neamurile, şi va locui cetăţile pustii.
Isaia 54:4	Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine; nu roşi, căci nu vei fi acoperită de ruşine; ci vei uita şi ruşinea tinereţii tale, şi nu-ţi vei mai aduce aminte de văduvia ta,
Isaia 54:5	căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este Numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El se numeşte Dumnezeul întregului pământ,
Isaia 54:6	căci Domnul te cheamă înapoi ca pe o femeie părăsită şi cu inima întristată, ca pe o nevastă din tinereţe, care a fost izgonită, zice Dumnezeul tău."
Isaia 54:7	"Câteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mare dragoste.
Isaia 54:8	Într-o izbucnire de mânie, Îmi ascunsesem o clipă Faţa de tine, dar Mă voi îndura de tine cu o dragoste veşnică, zice Domnul, Răscumpărătorul tău.
Isaia 54:9	Şi lucrul acesta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe: după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pământ, tot aşa jur că nu Mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.
Isaia 54:10	Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine."
Isaia 54:11	"Nenorocito, bătuto de furtună, şi nemângâiato! Iată, îţi voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu, şi-ţi voi da temelii de safir.
Isaia 54:12	Îţi voi face crestele zidurilor de rubin, porţile de pietre scumpe, şi tot ocolul de nestemate.
Isaia 54:13	Toţi fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, şi mare va fi propăşirea fiilor tăi.
Isaia 54:14	Vei fi întărită prin neprihănire. Izgoneşte neliniştea, căci n-ai nimic de temut, şi spaima, căci nu se va apropia de tine.
Isaia 54:15	Dacă se urzesc uneltiri, nu vin de la Mine; oricine se va uni împotriva ta va cădea sub puterea ta."
Isaia 54:16	"Iată, Eu am făcut pe meşterul, care suflă cărbunii în foc, şi face o armă după meşteşugul lui. Dar tot Eu am făcut şi pe nimicitor ca s-o sfărâme.
Isaia 54:17	Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta, o vei osândi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mântuirea care le vine de la Mine, zice Domnul."
Isaia 55:1	"Voi toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n-are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată!
Isaia 55:2	De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă dar, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.
Isaia 55:3	Luaţi aminte, şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legământ veşnic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David.
Isaia 55:4	Iată, l-am pus martor pe lângă popoare, cap şi stăpânitor al popoarelor.
Isaia 55:5	Într-adevăr, vei chema neamuri, pe care nu le cunoşti, şi popoare care nu te cunosc vor alerga la tine, pentru Domnul, Dumnezeul tău, pentru Sfântul lui Israel, care te proslăveşte."
Isaia 55:6	"Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemaţi-L, câtă vreme este aproape.
Isaia 55:7	Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseşte iertând.
Isaia 55:8	"Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul.
Isaia 55:9	"Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.
Isaia 55:10	Căci după cum ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri, şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să odrăslească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă,
Isaia 55:11	tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.
Isaia 55:12	Da, veţi ieşi cu bucurie, şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră, şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme.
Isaia 55:13	În locul spinului se va înălţa chiparosul, în locul mărăcinilor va creşte mirtul. Şi lucrul acesta va fi o slavă pentru Domnul, un semn veşnic, nepieritor."
Isaia 56:1	"Aşa vorbeşte Domnul: "Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.
Isaia 56:2	Ferice de omul care face lucrul acesta, şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă nici un rău!
Isaia 56:3	Străinul care se alipeşte de Domnul, să nu zică: "Domnul mă va despărţi de poporul Său!" Şi famenul să nu zică: "Iată, eu sunt un copac uscat!"
Isaia 56:4	Căci aşa vorbeşte Domnul: "Famenilor, care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plăcut, şi vor stărui în legământul Meu,
Isaia 56:5	le voi da în Casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bune decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.
Isaia 56:6	Şi pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, şi să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu,
Isaia 56:7	îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt, şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele."
Isaia 56:8	Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care strânge pe cei risipiţi ai lui Israel: "Voi mai strânge şi alte popoare la cei strânşi acum din el."
Isaia 56:9	"Veniţi toate fiarele de pe câmp, veniţi de mâncaţi, toate fiarele din pădure!
Isaia 56:10	Toţi păzitorii lui sunt orbi, fără pricepere; toţi sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi, şi le place să doarmă.
Isaia 56:11	Totuşi sunt nişte câini lacomi, care nu se mai satură. Sunt nişte păstori care nu pot pricepe nimic; toţi îşi văd de calea lor, fiecare umblă după folosul lui, fără abatere: -
Isaia 56:12	"Veniţi, - zic ei - am să caut vin, şi ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mâine vom face tot ca azi, ba încă şi mai rău!" -
Isaia 57:1	Piere cel neprihănit, şi nimănui nu-i pasă; se duc oamenii de bine şi nimeni nu ia aminte că din pricina răutăţii este luat cel neprihănit.
Isaia 57:2	El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept, se odihneşte în culcuşul lui.
Isaia 57:3	"Dar voi, apropiaţi-vă încoace fii ai vrăjitoarei, sămânţa preacurvarului şi a curvei!
Isaia 57:4	De cine vă bateţi voi joc? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg, şi scoateţi limba? Nu sunteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii,
Isaia 57:5	care se încălzeşte pentru idoli sub orice copac verde, care junghie pe copii în văi, sub crăpăturile stâncilor?
Isaia 57:6	În pietrele lustruite din pâraie este partea ta de moştenire, ele sunt soarta ta; lor le torni şi jertfe de băutură, şi le aduci daruri de mâncare: "Pot Eu să fiu nesimţitor la lucrul acesta?
Isaia 57:7	Pe un munte înalt şi ridicat îţi faci culcuşul; tot acolo te sui să aduci jertfe.
Isaia 57:8	Îţi pui pomenirea în dosul uşii şi uşiorilor; căci, departe de Mine, îţi ridici învelitoarea şi te sui în pat, îţi lărgeşti culcuşul, şi faci legământ cu ei, îţi place legătura cu ei, şi iei seama la semnul lor.
Isaia 57:9	Te duci la împărat cu untdelemn, îţi înmulţeşti miresmele, îţi trimiţi solii departe, şi te pleci până la locuinţa morţilor.
Isaia 57:10	Oboseşti mergând, şi nu zici: "Încetez!" Tot mai găseşti putere în mâna ta: De aceea nu te doboară întristarea.
Isaia 57:11	Şi de cine te sfiiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasă, de nu ţi-ai adus aminte, şi nu ţi-a păsat de Mine? Şi Eu tac, şi încă de multă vreme: de aceea nu te temi tu de Mine.
Isaia 57:12	Dar acum îţi voi da pe faţă neprihănirea, şi faptele tale nu-ţi vor folosi!
Isaia 57:13	Şi atunci să strigi, şi să te izbăvească mulţimea idolilor tăi! Căci îi va lua vântul pe toţi, o suflare îi va ridica. Dar cel ce se încrede în Mine va moşteni ţara, şi va stăpâni muntele Meu cel sfânt." -
Isaia 57:14	Şi El zice: "Croiţi, croiţi drum, pregătiţi calea, luaţi orice piedică din calea poporului Meu!
Isaia 57:15	Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt. "Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile zdrobite.
Isaia 57:16	Nu vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leşin duhurile, şi sufletele pe care le-am făcut.
Isaia 57:17	Din pricina păcatului lăcomiei lui, M-am mâniat şi l-am lovit, M-am ascuns, în supărarea Mea, şi cel răzvrătit a urmat şi mai mult pe căile inimii lui.
Isaia 57:18	I-am văzut căile, şi totuşi îl voi tămădui; îl voi călăuzi, şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng împreună cu el.
Isaia 57:19	Voi pune lauda pe buze: "Pace, pace celui de departe şi celui de aproape! - zice Domnul - Da Eu îl voi tămădui!
Isaia 57:20	Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate linişti, şi ale cărei ape aruncă afară noroi şi mâl."
Isaia 57:21	"Cei răi n-au pace" zice Dumnezeul meu. -
Isaia 58:1	"Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă, şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei!
Isaia 58:2	În toate zilele Mă întreabă, şi vor să afle căile Mele, ca un neam, care ar fi înfăptuit neprihănirea, şi n-ar fi părăsit legea Dumnezeului său. Îmi cer hotărâri drepte, doresc să se apropie de Dumnezeu. -
Isaia 58:3	"La ce ne foloseşte să postim" - zic ei - "dacă Tu nu vezi? "La ce să ne chinuim sufletul, dacă Tu nu ţii seama de lucrul acesta?" - "Pentru că, zice Domnul, în ziua postului vostru, vă lăsaţi în voia pornirilor voastre, şi asupriţi pe simbriaşii voştri.
Isaia 58:4	Iată, postiţi ca să vă ciorovăiţi şi să vă certaţi, ca să bateţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus.
Isaia 58:5	Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig, şi să se culce pe sac şi cenuşă? Acesta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?
Isaia 58:6	Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug;
Isaia 58:7	împarte-ţi pâinea cu cel flămând, şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, şi nu întoarce spatele semenului tău.
Isaia 58:8	Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi.
Isaia 58:9	Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice: "Iată-Mă!" Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară,
Isaia 58:10	dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare!
Isaia 58:11	Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.
Isaia 58:12	Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit "Dregător de spărturi", "Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit."
Isaia 58:13	Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării,
Isaia 58:14	atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenirea tatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit."
Isaia 59:1	Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,
Isaia 59:2	ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte!
Isaia 59:3	Căci mâinile vă sunt mânjite de sânge, şi degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, şi limba voastră vorbeşte nelegiuiri.
Isaia 59:4	Nici unuia nu-i place dreptatea, nici unul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuiesc pe lucruri deşarte şi spun neadevăruri, zămislesc răul, şi nasc nelegiuirea.
Isaia 59:5	Clocesc ouă de basilic şi ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor, moare; şi dacă se sparge vreunul, iese o năpârcă.
Isaia 59:6	Pânzele lor nu slujesc la facerea hainelor, şi nu pot să se acopere cu lucrarea lor; căci lucrările lor sunt nişte lucrări nelegiuite, şi în mâinile lor sunt fapte de silnicie.
Isaia 59:7	Picioarele lor aleargă spre rău, şi se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea sunt pe drumul lor.
Isaia 59:8	Ei nu cunosc calea păcii, şi în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele, nu cunoaşte pacea. -
Isaia 59:9	De aceea hotărârea de izbăvire este departe de noi şi mântuirea nu ne ajunge. Aşteptăm lumina, şi iată întunericul, lucirea, şi umblăm în negură!
Isaia 59:10	Bâjbâim ca nişte orbi de-a lungul unui zid, bâjbâim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua în amiaza mare, ca noaptea, în mijlocul celor sănătoşi suntem ca nişte morţi.
Isaia 59:11	Mormăim cu toţii ca nişte urşi, ne văităm ca nişte porumbei, aşteptăm izbăvirea, şi nu este, aşteptăm mântuirea, şi ea este departe de noi.
Isaia 59:12	Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta, şi păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră; fărădelegile noastre sunt cu noi, şi ne cunoaştem nelegiuirile noastre.
Isaia 59:13	Am fost vinovaţi şi necredincioşi faţă de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare şi răzvrătire, am cugetat şi vorbit cuvinte mincinoase;
Isaia 59:14	şi astfel izbăvirea s-a întors îndărăt, şi mântuirea a stat deoparte; căci adevărul s-a poticnit în piaţa de obşte şi neprihănirea nu poate să se apropie.
Isaia 59:15	Adevărul s-a făcut nevăzut, şi cel ce se depărtează de rău este jefuit. Domnul vede, cu privirea mânioasă, că nu mai este nici o neprihănire.
Isaia 59:16	El vede că nu este nici un om, şi Se miră că nimeni nu mijloceşte. Atunci braţul Lui Îi vine în ajutor, şi neprihănirea Lui Îl sprijineşte.
Isaia 59:17	Se îmbracă cu neprihănire ca şi cu o platoşă, Îşi pune pe cap coiful mântuirii; ia răzbunarea ca o haină, şi Se acoperă cu gelozia ca şi cu o manta.
Isaia 59:18	El va răsplăti fiecăruia după faptele lui, va da potrivnicilor Săi mânia, va întoarce la fel vrăjmaşilor săi, şi va da ostroavelor plata cuvenită!
Isaia 59:19	Atunci se vor teme de Numele Domnului cei de la apus, şi de slava Lui cei de la răsăritul soarelui; când va năvăli vrăjmaşul ca un râu, Duhul Domnului îl va pune pe fugă.
Isaia 59:20	"Da, va veni un Răscumpărător pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov, care se vor întoarce de la păcatele lor, zice Domnul.
Isaia 59:21	"Şi iată legământul Meu, cu ei, zice Domnul: "Duhul Meu, care Se odihneşte peste tine, şi cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi până-n veac, zice Domnul."
Isaia 60:1	"Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, şi slava Domnului răsare peste tine.
Isaia 60:2	Căci iată, întunericul acoperă pământul, şi negură mare popoarele; dar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui se arată peste tine.
Isaia 60:3	Neamuri vor umbla în lumina ta, şi împăraţi în strălucirea razelor tale.
Isaia 60:4	Ridică-ţi ochii împrejur, şi priveşte: toţi se strâng şi vin spre tine! Fiii tăi vin de departe, şi fiicele tale sunt purtate pe braţe.
Isaia 60:5	Când vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, şi îţi va bate inima şi se va lărgi, căci bogăţiile mării se vor întoarce spre tine, şi vistieriile neamurilor vor veni la tine.
Isaia 60:6	Vei fi acoperit de o mulţime de cămile, de dromadere din Madian şi Efa; vor veni toţi din Seba, aducând aur şi tămâie, şi vor vesti laudele Domnului.
Isaia 60:7	Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, şi casa slavei Mele o voi face şi mai slăvită.
Isaia 60:8	Cine sunt aceia care zboară ca nişte nori, ca nişte porumbei spre porumbarul lor?
Isaia 60:9	Căci, pe Mine Mă aşteaptă ostroavele, şi corăbiile din Tarsis sunt în frunte, ca să aducă înapoi de departe pe copiii tăi, cu argintul şi aurul lor, pentru Numele Domnului, Dumnezeului tău, pentru Numele Sfântului lui Israel, care te proslăveşte.
Isaia 60:10	Străinii îţi vor zidi zidurile, şi împăraţii lor îţi vor sluji; căci te-am lovit în mânia Mea, dar, în îndurarea Mea, am milă de tine.
Isaia 60:11	Porţile tale vor sta veşnic deschise, nu vor fi închise nici zi nici noapte, ca să lase să intre la tine bogăţia neamurilor, şi împăraţii lor cu alaiul lor.
Isaia 60:12	Căci neamul şi împărăţia care nu-ţi vor sluji, vor pieri, şi neamurile acelea vor fi în totul nimicite.
Isaia 60:13	Slava Libanului va veni la tine, chiparosul, ulmul şi merişorul (cimişirul), cu toţii laolaltă, ca să împodobească locul sfântului Meu locaş, căci Eu voi proslăvi locul unde se odihnesc picioarele Mele.
Isaia 60:14	Fiii asupritorilor tăi vor veni plecaţi înaintea ta, şi toţi cei ce te dispreţuiau se vor închina la picioarele tale; şi te vor numi "Cetatea Domnului", "Sionul Sfântului lui Israel."
Isaia 60:15	De unde erai părăsită şi urâtă, şi nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă veşnică, o pricină de bucurie pentru oameni din neam în neam.
Isaia 60:16	Vei suge laptele neamurilor, vei suge ţâţa împăraţilor; şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.
Isaia 60:17	În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă, şi în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea să domnească peste tine, şi să stăpânească dreptatea.
Isaia 60:18	Nu se va mai auzi vorbindu-se de silnicie în ţara ta, nici de pustiire şi prăpăd în ţinutul tău, ci vei numi zidurile tale "Mântuire", şi porţile tale "Laudă".
Isaia 60:19	Nu soarele îţi va mai sluji ca lumină ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumina ei; ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi Dumnezeul tău va fi slava ta.
Isaia 60:20	Soarele tău nu va mai asfinţi, şi luna ta nu se va mai întuneca; căci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi zilele suferinţei tale se vor sfârşi.
Isaia 60:21	Nu vor mai fi decât oameni neprihăniţi în poporul tău: ei vor stăpâni ţara pe vecie, ca o odraslă sădită de Mine, lucrarea mâinilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.
Isaia 60:22	Cel mai mic se va face o mie, şi cel mai neînsemnat un neam puternic. Eu, Domnul, voi grăbi aceste lucruri, la vremea lor."
Isaia 61:1	"Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, şi prinşilor de război izbăvirea;
Isaia 61:2	să vestesc un an de îndurare al Domnului, şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toţi cei întristaţi;
Isaia 61:3	să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi "terebinţi ai neprihănirii", "un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui."
Isaia 61:4	"Ei vor zidi iarăşi vechile dărâmături, vor ridica iarăşi năruirile din vechime, vor înnoi cetăţi pustiite, rămase pustii din neam în neam.
Isaia 61:5	Străinii vor sta şi vă vor paşte turmele, şi fiii străinului vor fi plugarii şi vierii voştri.
Isaia 61:6	Dar voi vă veţi numi preoţi ai Domnului, şi veţi fi numiţi slujitori ai Dumnezeului nostru, veţi mânca bogăţiile neamurilor, şi vă veţi făli cu fala lor.
Isaia 61:7	În locul ocării voastre, veţi avea îndoită cinste; în locul ruşinii, se vor înveseli de partea lor, căci vor stăpâni îndoit în ţara lor, şi vor avea o bucurie veşnică.
Isaia 61:8	Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor, şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:9	Sămânţa lor va fi cunoscută între neamuri, şi urmaşii lor printre popoare; toţi cei ce-i vor vedea, vor cunoaşte că sunt o sămânţă binecuvântată de Domnul."
Isaia 61:10	"Mă bucur în Domnul, şi sufletul Meu este plin de veselie în Dumnezeul Meu; căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească, şi ca o mireasă, împodobită cu sculele ei.
Isaia 61:11	Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui, şi după cum o grădină face să încolţească semănăturile ei, aşa va face Domnul, Dumnezeu, să răsară mântuirea şi lauda, în faţa tuturor neamurilor."
Isaia 62:1	"De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, până nu se va arăta mântuirea lui, lumina soarelui şi izbăvirea lui, ca o făclie, care s-aprinde.
Isaia 62:2	Atunci neamurile vor vedea mântuirea ta, şi toţi împăraţii slava ta; şi-ţi vor pune un nume nou, pe care-l va hotărî gura Domnului.
Isaia 62:3	Vei fi o cunună strălucitoare în mâna Domnului, o legătură împărătească în mâna Dumnezeului tău.
Isaia 62:4	Nu te vor mai numi Părăsită, şi nu-ţi vor mai numi pământul un pustiu, ci te vor numi: "Plăcerea Mea este în ea", şi ţara ta o vor numi Beula: "Măritată"; căci Domnul Îşi pune plăcerea în tine, şi ţara ta se va mărita iarăşi.
Isaia 62:5	Cum se uneşte un tânăr cu o fecioară, aşa se vor uni fiii tăi cu tine; şi cum se bucură mirele de mireasa lui, aşa se va bucura Dumnezeul tău de tine."
Isaia 62:6	"Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi nici noapte! Voi care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc!
Isaia 62:7	Şi nu-I daţi răgaz, până nu va aşeza din nou Ierusalimul, şi-l va face o laudă pe pământ.
Isaia 62:8	Domnul a jurat pe dreapta Lui şi pe braţul Lui cel puternic, zicând: "Nu voi mai da grâul tău hrană vrăjmaşilor tăi, şi fiii străinului nu vor mai bea vinul tău, pentru care tu te-ai ostenit.
Isaia 62:9	Ci cei ce vor strânge grâul, aceia îl vor mânca şi vor lăuda pe Domnul, şi cei ce vor face vinul, aceia îl vor bea, în curţile locaşului Meu celui sfânt."
Isaia 62:10	"Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi o cale poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte! Ridicaţi un steag peste popoare!
Isaia 62:11	Iată ce vesteşte Domnul până la marginile pământului: "Spuneţi fiicei Sionului: "Iată, Mântuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui.
Isaia 62:12	Ei vor fi numiţi "Popor sfânt, Răscumpăraţi ai Domnului." Iar pe tine, te vor numi "Cetate căutată şi nepărăsită."
Isaia 63:1	"Cine este acesta, care vine din Edom, din Boţra, în haine roşii, în haine strălucitoare, şi calcă mândru, în plinătatea puterii Lui? - "Eu sunt Cel care am făgăduit mântuirea, şi am putere să izbăvesc!" -
Isaia 63:2	"Dar pentru ce Îţi sunt hainele roşii, şi veşmintele Tale ca veşmintele celui ce calcă în teasc?" -
Isaia 63:3	"Eu singur am călcat în teasc, şi nici un om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mânia Mea, şi i-am zdrobit în urgia Mea; aşa că sângele lor a ţâşnit pe veşmintele Mele, şi Mi-am mânjit toate hainele Mele cu el.
Isaia 63:4	Căci în inima Mea era o zi de răzbunare, şi venise anul celor răscumpăraţi ai Mei.
Isaia 63:5	Mă uitam împrejur, şi nu era nimeni să M-ajute, şi Mă îngrozeam, dar nu era cine să Mă sprijinească; atunci braţul Meu Mi-a fost într-ajutor, şi urgia mea M-a sprijinit!
Isaia 63:6	Am călcat astfel în picioare popoare în mânia Mea, le-am îmbătat în urgia Mea, şi le-am vărsat sângele pe pământ."
Isaia 63:7	Voi vesti îndurările Domnului, faptele Lui minunate, după tot ce a făcut Domnul pentru noi! Voi spune marea Lui bunătate faţă de casa lui Israel, căci i-a făcut după îndurările şi bogăţia dragostei Lui.
Isaia 63:8	El a zis: "Negreşit, ei sunt poporul Meu, nişte copii care nu vor fi necredincioşi!" Şi astfel El s-a făcut Mântuitorul lor.
Isaia 63:9	În toate necazurile lor n-au fost fără ajutor, şi Îngerul care este înaintea Feţei Lui i-a mântuit; El Însuşi i-a răscumpărat, în dragostea şi îndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în zilele din vechime.
Isaia 63:10	Dar ei au fost neascultători şi au întristat pe Duhul Lui cel sfânt; iar El li s-a făcut vrăjmaş şi a luptat împotriva lor.
Isaia 63:11	Atunci poporul Său şi-a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise, şi a zis: "Unde este Acela, care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfânt;
Isaia 63:12	care povăţuia dreapta lui Moise, cu braţul Său cel slăvit; care despica apele înaintea lor, ca să-Şi facă un Nume veşnic;
Isaia 63:13	care îi călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?"
Isaia 63:14	"Ca fiara, care se pogoară în vale, aşa i-a dus Duhul Domnului la odihnă. Aşa ai povăţuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi faci un Nume plin de slavă!"
Isaia 63:15	"Priveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sfântă şi slăvită: unde este râvna şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi îndurările Tale nu se mai arată faţă de mine!
Isaia 63:16	Totuşi Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte, şi Israel nu ştie cine suntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Tu, din veşnicie, Te numeşti "Mântuitorul nostru."
Isaia 63:17	Pentru ce, Doamne, ne laşi să rătăcim de la căile Tale, şi ne împietreşti inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!
Isaia 63:18	Poporul Tău cel sfânt n-a stăpânit ţara decât puţină vreme; vrăjmaşii noştri au călcat în picioare locaşul Tău cel sfânt.
Isaia 63:19	Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cârmuit Tu, şi peste care niciodată nu s-a chemat Numele Tău...
Isaia 64:1	"O! de ai despica cerurile, şi Te-ai pogorî, s-ar topi munţii înaintea Ta,
Isaia 64:2	ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa să dea în clocot! Ţi-ar cunoaşte atunci vrăjmaşii Numele, şi ar tremura neamurile înaintea Ta!
Isaia 64:3	Când ai făcut minuni la care nu ne aşteptam, Te-ai pogorât, şi munţii s-au zguduit înaintea Ta,
Isaia 64:4	cum niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se, şi cum nici n-a văzut vreodată ochiul aşa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El.
Isaia 64:5	Tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, şi îşi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mâniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veşnic, sau putem fi mântuiţi?
Isaia 64:6	Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.
Isaia 64:7	Nu este nimeni care să cheme Numele Tău, sau care să se trezească şi să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Faţa Ta, şi ne laşi să pierim din pricina nelegiuirilor noastre."
Isaia 64:8	Dar, Doamne, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul, şi Tu olarul, care ne-ai întocmit: suntem cu toţii lucrarea mâinilor Tale.
Isaia 64:9	Nu Te mânia prea mult, Doamne, şi nu-Ţi aduce aminte în veci de nelegiuire! Priveşte dar, spre noi, căci toţi suntem poporul Tău.
Isaia 64:10	Cetăţile Tale cele sfinte sunt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul o pustietate!
Isaia 64:11	Casa noastră cea sfântă şi slăvită, în care părinţii noştri cântau laudele Tale, a ajuns pradă flăcărilor, şi tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
Isaia 64:12	După toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tăcea Tu oare şi ne vei întrista nespus de mult?"
Isaia 65:1	Eram gata să răspund celor ce nu întrebau de Mine, eram gata să fiu găsit de cei ce nu Mă căutau; am zis: "Iată-Mă, iată-Mă!" către un neam, care nu chema Numele Meu.
Isaia 65:2	Mi-am întins mâinile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale rea, în voia gândurilor lui!
Isaia 65:3	Spre un popor, care nu conteneşte să Mă mânie în faţă, aducând jertfe în grădini, şi arzând tămâie pe cărămizile de pe acoperiş;
Isaia 65:4	care locuieşte în morminte, şi petrece noaptea în peşteri, mâncând carne de porc, şi având în străchini bucate necurate.
Isaia 65:5	Şi care totuşi zice: "Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sunt sfânt!"... Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc, care arde necontenit!
Isaia 65:6	Iată ce am hotărât în Mine: "Nici gând să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi.
Isaia 65:7	Pentru nelegiuirile voastre - zice Domnul - şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri, care au ars tămâie pe munţi, şi M-au batjocorit pe înălţimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut."
Isaia 65:8	"Aşa vorbeşte Domnul: "După cum când se găseşte zeamă într-un strugure, se zice: "Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el!" tot aşa, şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu nimicesc totul.
Isaia 65:9	Voi scoate o sămânţă din Iacov, şi din Iuda un moştenitor al munţilor Mei; aleşii Mei vor stăpâni ţara, şi robii Mei vor locui în ea.
Isaia 65:10	Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta.
Isaia 65:11	Dar pe voi, care părăsiţi pe Domnul, care uitaţi muntele Meu cel sfânt, care puneţi o masă "Norocului", şi umpleţi un pahar în cinstea "Soartei",
Isaia 65:12	vă sortesc sabiei, şi toţi veţi pleca genunchiul ca să fiţi junghiaţi; căci Eu am chemat, şi n-aţi răspuns, am vorbit şi n-aţi ascultat, ci aţi făcut ce este rău înaintea Mea, şi aţi ales ce nu-Mi place."
Isaia 65:13	De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: "Iată că robii Mei vor mânca, iar voi veţi fi flămânzi; iată că robii Mei vor bea, iar vouă vă va fi sete. Iată că robii Mei se vor bucura şi voi vă veţi ruşina.
Isaia 65:14	Iată că robii Mei vor cânta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veţi striga, de durerea pe care o veţi avea în suflet, şi vă veţi boci, de mâhnit ce vă va fi duhul.
Isaia 65:15	Veţi lăsa numele vostru ca blestem aleşilor Mei; şi anume: "Domnul, Dumnezeu vă va omorî", şi va da robilor Săi un alt nume.
Isaia 65:16	Aşa că, cine se va binecuvânta în ţară, se va binecuvânta în Dumnezeul adevărului, şi cine va jura în ţară, va jura pe Dumnezeul adevărului, căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei."
Isaia 65:17	"Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute, şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.
Isaia 65:18	Ci vă veţi bucura şi vă veţi înveseli, pe vecie, pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie, şi pe poporul lui în bucurie.
Isaia 65:19	Eu însumi Mă voi înveseli asupra Ierusalimului, şi mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plânsetelor, nici glasul ţipetelor.
Isaia 65:20	Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos.
Isaia 65:21	Vor zidi case şi le vor locui; vor sădi vii, şi le vor mânca rodul.
Isaia 65:22	Nu vor zidi case, ca altul să locuiască în ele, nu vor sădi vii, pentru ca altul să le mănânce rodul, căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.
Isaia 65:23	Nu vor munci degeaba, şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul, şi copiii lor vor fi împreună cu ei.
Isaia 65:24	Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!
Isaia 65:25	Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Nici un rău, nici o vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul."
Isaia 66:1	"Aşa vorbeşte Domnul: "Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce casă aţi putea voi să-Mi zidiţi, şi ce loc Mi-aţi putea voi da ca locuinţă?
Isaia 66:2	Toate aceste lucruri, doar mâna Mea le-a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţa", - zice Domnul. - "Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu.
Isaia 66:3	Cine junghie un bou ca jertfă, nu este mai bun decât cel ce ucide un om; cine jertfeşte un miel este ca cel ce ar rupe gâtul unui câine, cine aduce un dar de mâncare, este ca cel ce ar vărsa sânge de porc, cine arde tămâie, este ca cel ce s-ar închina la idoli; toţi aceştia îşi aleg căile lor, şi sufletul lor găseşte plăcere în urâciunile lor.
Isaia 66:4	De aceea şi Eu, voi alege ce este spre nefericirea lor, şi voi aduce peste ei lucrurile de care se tem, căci când am chemat Eu, n-au răspuns, şi când am vorbit Eu, n-au ascultat; ci au făcut ce este rău înaintea Mea, şi au ales ce nu-Mi place!"
Isaia 66:5	"Ascultaţi Cuvântul Domnului, voi, care vă temeţi de Cuvântul Lui. Iată ce zic fraţii voştri, care vă urăsc şi vă izgonesc din pricina Numelui Meu: "Să-Şi arate Domnul slava, ca să vă vedem bucuria!" - Dar ei vor rămâne de ruşine!
Isaia 66:6	Un glas răsunător iese din cetate! Un glas iese din Templu! Este glasul Domnului, care dă vrăjmaşilor lui plata cuvenită!"
Isaia 66:7	"Înainte ca să simtă dureri, a născut, şi înainte ca să-i vină suferinţele, a dat naştere unui fiu.
Isaia 66:8	Cine a auzit vreodată aşa ceva? Cine a văzut vreodată aşa ceva? Se poate naşte oare o ţară într-o zi? Se naşte un neam aşa dintr-o dată? Abia au apucat-o muncile, şi fiica Sionului şi-a şi născut fiii!
Isaia 66:9	"Aş putea să deschid pântecele mamei, şi să nu las să nască? zice Domnul. - Eu care fac să nască, aş putea să împiedic oare naşterea?" zice Dumnezeul tău.
Isaia 66:10	"Bucuraţi-vă împreună cu Ierusalimul, şi înveseliţi-vă cu el, toţi cei ce-l iubiţi; împărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi plâns,
Isaia 66:11	ca să fiţi săturaţi, bând laptele mângâierilor lui, ca să vă desfătaţi în totul de plinătatea slavei lui.
Isaia 66:12	Căci aşa vorbeşte Domnul: "Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu, şi slava neamurilor ca un pârâu ieşit din matcă, şi veţi fi alăptaţi; veţi fi purtaţi în braţe, şi dezmierdaţi pe genunchi.
Isaia 66:13	Cum mângâie pe cineva mama sa, aşa vă voi mângâia Eu; da, veţi fi mângâiaţi în Ierusalim!
Isaia 66:14	Şi când veţi vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura, şi oasele voastre vor prinde putere ca iarba." - Domnul Îşi va arăta astfel puterea faţă de robii Săi, dar va face pe vrăjmaşii Lui să-I simtă mânia.
Isaia 66:15	"Căci iată, Domnul vine într-un foc, şi carele Lui sunt ca un vârtej; Îşi preface mânia într-un jăratic, şi ameninţările în flăcări de foc.
Isaia 66:16	Căci cu foc Îşi aduce Domnul la îndeplinire judecăţile, şi cu sabia Lui pedepseşte pe oricine; şi cei ucişi de Domnul vor fi mulţi la număr.
Isaia 66:17	Cei ce se sfinţesc şi se curăţesc în grădini, mergând unul câte unul, în mijlocul celor ce mănâncă şi carne de porc, şi şoareci şi alte lucruri urâcioase, toţi aceia vor pieri, - zice Domnul. -
Isaia 66:18	"Eu pedepsesc faptele şi gândurile lor! Dar vine vremea când voi strânge toate neamurile şi toate limbile; ele vor veni şi vor vedea slava Mea.
Isaia 66:19	Şi voi pune un semn între ele, şi voi trimite la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul şi la Lud, care trag cu arcul, la Tubal şi la Iavan, în ostroavele depărtate, care n-au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, şi n-au văzut slava Mea; ei vor vesti slava Mea printre neamuri.
Isaia 66:20	Vor aduce pe toţi fraţii voştri din mijlocul tuturor neamurilor, ca dar Domnului, pe cai, în care şi pe tărgi, pe catâri şi pe dromadere, la muntele Meu cel sfânt, la Ierusalim - zice Domnul - cum îşi aduc copiii lui Israel darurile de mâncare, într-un vas curat, la Casa Domnului.
Isaia 66:21	Şi voi lua şi dintre ei, pe unii ca preoţi şi Leviţi, - zice Domnul.
Isaia 66:22	Căci după cum cerurile cele noi, şi pământul cel nou, pe care le voi face, vor dăinui înaintea Mea - zice Domnul - aşa va dăinui şi sămânţa voastră şi numele vostru.
Isaia 66:23	În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, - zice Domnul. -
Isaia 66:24	"Şi când vor ieşi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri, şi focul lor nu se va stinge; şi vor fi o pricină de groază pentru orice făptură."